Cãrţi şi muzicã

Cãrţi şi muzicã





Ţigãri, cola, cafea şi lapte cu cereale în ziua de Anul Nou. I., dupã o s.. Placiditatea, indiferenţa şi desconsiderarea au fãcut ca nici aceastã zi sã nu fie aceea aleasã pentru întâlnire; anormalitatea acestei situaţii. Anormalitatea.
Locuinţã—curãţenie—igienã—scrisul—cititul—blonda cu fustã scurtã.
Moderaţia pretenţiilor femeilor inteligente şi normale—nu ale gâştelor.
Urmarea întreruperii, a ‘nevederii’, a secţionãrii bruşte.
Despre Anania, Joantã, basarabean, bulgar, Maicã.
Voi sta acasã, cetind romane.
Cãtre searã, am ieşit dupã mâncare—cârnaţi, pâine şi cola.
Creştinismul privit ca şi curãţire şi mântuire.
A prefera viul, molozului. Istoria care se scrie e numai moloz, cioburi neînsufleţite.
Pãtruns de superioritatea femeilor normale.
Calomniatorii fostei lor religii, de la care s—au convertit.

1—a doua s. a renovãrii—ziarele, al doilea cadou, tarabe (II);
2—ultima s. a renovãrii, 2 x tarabe: BPTC, sovieticii\ sb. (II);
3—centrala, instalatorul I, stiva de ţigãri, prânzul cu o colegã, mersul în doi pânã la Mitropolie;
4—luni: tarabe; marţi: romane; mi.: poezie şi teologie; vin.: teologie, colinda, Ajunul (IV);
5—luni: cadoul, marţi şi mi. (tarabe), vin. (ziarele: ed.) (IV). Tarabe: mi.—joi\ azi\ luni.
Tarabe, cf. … (joi\ luni). Tarabe& ed.& 4/ an& cf. marţi (12 z.).
Sânul unei copile, vremea& absolventele& dosul unei copile, sb., orã, vreme& eleve& fâşneaţa& ieri, tânãra, tenul.
Urmãrile întreruperii—rezultatul separãrii.
Adâncurile realitãţii, profunzimea realitãţii.
Reflecţia despre fizionomii—Alexiev, Ralea.
‘Dacã n—a mers …’ (eşec). Nu a ştiut cum sã mã ia.
Mã gândesc la blonda de sb.—cã se îmbrãcase drãguţ de Crãciun, cu o fustã şi ciorãpei frumoşi.
Ca stareţ benedictin cu soţie, ‘eticheta’ mai veche rãmâne valabilã, aplicabilã, validã, adevãratã.
I., ca formã de opacitate, de realizare a nenaturalului, a nesatisfãcãtorului, ca adâncire a deficienţei, ca închidere şi crispare.
Estetizarea. Eclere. Glucide. Nutriţia. Cartea nutriţionistului: ed.. Romane. Recursul la romane. Falsa penurie. Cãrţi: faze; a consuma. La Missã am ajuns abia în timpul predicii; vicarul predica despre înnoire (de ex., acelea din locuinţã). Pocãinţã& gratitudine. Viul. Pricepere numai parţialã. Naivitate, nu …. Lucruri înţelese pe jumãtate—aşadar, rãstãlmãcite. Pocãinţa. În doi peri. Naivitatea. Trei copile: o blondã mai scundã, douã şatene înalte. Pe stradã, o şatenã cu ten alb, purta fustã scurtã.
Spre a—mi da ocazia unei pocãinţe mai complete, mai cuprinzãtoare şi mai adânci, a unei curãţiri mai sincere şi mai aprofundate, fãrã pripire.
Dacã nu din cruzime am amânat—o eu, nici ea n—a procedat aşa din rãutate sau cruzime. De ce postulez mereu, cu orgoliu, inferioritatea ei moralã.
La Missã m—am gândit la CELE CINCI SĂRBĂTORI: Paştele, Înãlţarea, Rusaliile, Crãciunul, dum. Sf. Grigore al Tesalonicului din Postul Mare.
Decomplexarea integralã.
Onomastica mea—de fiecare dum. ‘şi toate sãrbãtorile Lui Hristos’.
Deja …& Missã, azi& pocãinţa—prilej—ca şi de gratitudine& cele trei copile; o a patra, şatenã, pe stradã, fusta ei scurtã.
Azi, la Missã (şi în drum cãtre), sentiment mistic: deopotrivã gratitudine şi pocãinţã, regretarea rãului sãvârşit, a violenţelor. Aceastã simţire misticã. Caracterul accentuat mistic.
Sânişorul unei copile. Dosul unei copile. Eleve. Estetizarea. Activ. A primi. Vreme. Eclere& a sãruta& bucurii& picioare; bucle; rujul.
Mitr. Ware considerã cã Biserica poate aduce un licãr de sfinţire şi mãcar ceva ca o paleaţie.
Iisus, în care dumnezeiescul şi umanul coincid. Safirul albastru, al lui MacDonald. [Ca şi mine, acest teolog anglican vedea în Crãciun sãrbãtoarea Întrupãrii, a umanitãţii Lui Iisus, a omului Iisus, nu dulcegãria misticii copilãriei.]
Locul meu este alãturi de ea; m—am surprins urmãrind, cu inima strânsã, dacã o fetiţã simpaticã, la fel ca a ei, traverseazã bine strada.

[Nu aveau pui prãjiţi, pilaf, cârnaţi proaspeţi sau salatã boeuf—ci numai câteva sarmale sleite.]
Maslow, Carl Rogers, Frankl,
Azi, luni, Miledy mi s—a pãrut cu totul lumeascã şi nereligioasã, poznaşã şi pusã pe şotii (ca povaţa de a nu mã destãinui). Durerea ei, însã, fusese realã—ca şi smerenia mea, ieri. Durerea, abnegaţia şi altruismul ei. Capacitatea de a se dãrui şi de a o durea pentru altul. Agerimea, vlaga, dinamismul şi forţa, ambiţia—neegalate.
Ieri şi azi n—am citit.
A avea rolul şi locul meritate—social, sexual şi profesional.
Dezbãrarea de nãravul gravitãţii.
Azi, dupã 20 z., alt apel de la opincar (sunase în marţea cu centrala).

2 x tel.. Ritm; i.; cafea şi fumat; ceaţã; lecturi, rufe; romane; spital, orã.
Gravitatea mea, moleşeala, nelumescul, crisparea, indignarea sunt ceva moştenit, preluat, o contaminare, o tarã, o racilã.
Gurã.
Farse literare.
Miledy—agerimea, destoinicia, vrednicia; mai presus de toate, tenacitatea profesionalã. Ieri: ecografia intervenţionalã, banii, rezidenţiate, taxe; biologia: ‘numai încrengãturi’. Mie: mamografia.
Localitatea. ‘Praf’. ‘Pretenţii—mai ales de la ele’. Rezidenţiatul ei.
Blonda de sb.; fete: ieri şi dum.; prilejul unic; Miledy.
Fete, ieri; BSS, orã; fete, dum..
Crãciunul, ca sãrbãtoare a Întrupãrii, nu a Naşterii. Bunavestire celebreazã mai direct Întruparea—însã se referã la ceva încã nemanifest, cumva abstract, e o Întrupare încã postulatã, parcã abia anunţatã, promisã—de aceea se şi subliniazã cã la Crãciun se împlinesc proorocirile, vestirile, anunţarea, promisiunea—atunci e îndpelinirea fãgãduinţei de mântuire. Imnografia vede în Naştere, şi nu în Bunavestire, împlinirea profeţiilor.
Dezlânarea vs. pe fazã. Rufe. Lecturi. Fumat. Ceaţã. Spital. Orã. Globul. Haine.
Obez. Haine. Fumat. Rufe. Spital. Orã. Ceaţã. Ochii: cf. ieri (‘viclenie’). Lecturi; ed.; romane. Destoinicia.
BSS, ieri.