Semnificaţia termenului ‘catolic’, ca adjectiv, nu trebuie ghicitã sau presupusã, sau configuratã în acord cu presupoziţiile celui interesat, ci determinatã exegetic—istoric. Nu trebuie procedat speculativ, ci istoric—care e sensul istoric al cuvântului.
§
Dacã despre credinţele Vaticanului I se poate spune cã ‘nu au existat mereu în Bisericã’, atunci cu cât e mai adevãrat acelaşi lucru despre … Vaticanul II.
Ceea ce a spus Vaticanul II nu e cu nimic mai ‘tradiţional’ decât ceea ce spusese precedentul Conciliu. Şi inovaţia ‘de stânga’, ‘democraticã’, nu e prin nimic mai justificabilã decât aceea ‘de dreapta’, ‘reacţionarã’. Ambele sunt anomalii.
Dacã Vaticanul I contravine Tradiţiei, la fel face şi Vaticanul II; ‘democratismul’, curtarea ‘modernitãţii’ nu sunt tradiţionale. Nici Vaticanului II Tradiţia nu—i vine ca o mãnuşã.
§
Realii vestitori—ca Ratzinger—cei care chiar au ceva de spus, care chiar pot predica creştinismul, care chiar evanghelizeazã.
§
Cei care se joacã de—a dogmatica şi de—a dogmatizarea. A lua şi cu umor, cu ironie ridicolul acestei atitudini apodictice.
§
Înalta popularizare—e şi predicã, serviciu, şi regândire.
Popularizarea teologicã a spiritualitãţii rãsãritene.
§
Adevãrurile şi învãţãturile creştinismului.
Rolul preoţilor în îndepãrtarea oamenilor de Bisericã. Anticlericalismul e cel mai adesea justificat. Evangheliile fac satira clericalismului, a încoţopenirii clericale.
§
Filme sau muzicã de semnificaţie personalã, care îmi spun ceva, care înseamnã ceva pentru mine—şi de ce.
§
Claudel, Bloy; Waugh; Chesterton; Bernanos; Maritain, Gilson, Pieper; Sf. Nicolae; Hello; Blondel, Tresmontant, Bergson; Marcel, Evdokimov, Guitton, Hügel, Frank, Rozanov, existenţialul. Filozofia.
Clericalizarea teologiei. Salutara distanţã faţã de aceastã lume; a ghici aroganţa, aerele superioare, de leneşi cu ifose.
Nivelul la care meritã fãcute lucrurile.
Expresia, prag, a merita—Keenan, nivelul expresiei, a formula.
A nu mã lãsa poziţionat—sugestionat într—o poziţionare, repartizat.
§
Ca folos personal, nu ca prevalare, ca certificat de sfinţenie. Vodevilul evlaviei existã şi de ceastãlaltã parte, cu tot Breviarul şi ‘Exerciţiile’. Formalismul şi ipocrizia existã şi aici, împietrirea trufiei—încã şi mai oribilã când e venitã de la nişte semidocţi îngãlaţi şi rapaci.
Books are good company, in sad times and happy times, for books are people — people who have managed to stay alive by hiding between the covers of a book (E. B. White)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu