De natura rerum diversarum

Ĩn privinţa comicsurilor, sunt un americanofil; de unde, reticenţa mea atunci când şeful meu ĩmi lãuda ‚şcoala’ franco—belgianã. Eu nu cred ĩn alt comics decât cel american.
Grost, Rawe, Martin. Ĩn alt plan, Pãr. Schall—cu altfel de comicsuri.
Am fost şi un consumator avid (‚85—‚92) de comics românesc. [Atâta cât era, cât se gãsea. Ca almanahuri, rev., chiar albume.] Eram literalmente electrizat de publicaţiile de comicsuri. Haleam comics ĩn doze mari.
Badea evoca, ieri, jena ipoteticã de a fi surprins citind ... RAHAN. Ep. Sigrist pare un om care ar gusta comicsul.
۞
Savoy cântã ABBA. [‚Arrival’, reorchestrat cu nai, saxofon.]
STUDIOUL TUDOR VORNICU, Buhoiu.
۞
Ĩn general, grafica. Marea graficã.
Grafica, visarea, senzaţia.
Creştinism şi romanticã.
۞
Notã biograficã despre Card. Kasper:--preot la 24 de ani; doctor la 28 de ani; asistent de la 28 de ani; abilitat la 31 de ani; profesor de la 31 de ani—pentru 25 de ani. Capodopera sa—la 41 de ani. De la 56 de ani, episcop. La 66 de ani, secretarul Consiliului pentru ecumenism.
Cariera lui.
Este bine sã ştiu cã un om ca el existã. Simpatie. Culturã. Lãrgime.
Lonergan—preot la 28 de ani; doctor la 35 de ani.
۞
Motivele particulare sunt neinteresante; este deajuns sã ştiu cã ele existã, cã ele determinã cutare refuz.
۞
Manuale, cursuri, publicaţii profesionale.
۞
Janseniştii admirau tratatul lui Bérulle.
۞
O spiritualitate, o direcţie explicitã.
Copios tratat.
۞
Eşecul clownilor:--Becali, Vadim, Cãlinescu, Funar, Antonescu.
۞
Pe James eu ĩl citesc ĩntr—un context bergsonian—simmelian, nu peirceian—deweyian.
Ĩi dau un context organic, vital, larg, intuiţionist.
[La fel cum, pentru mine, unii sceptici germanofoni de sc. XIX sunt autori ai ‚lui’ Weininger. Adicã ,ĩi citesc aşa cum ĩi citea el.]
Lucrurile foarte prozaice, terne, pedestre ....
۞
Contextul ‚american’ al lui James ĩmi este complet strãin (oricât ar fi ilustrat el ĩnsuşi virtuţile ‚americane’, abordarea americanã, etc., o atitudine umanã americanã).
۞
Stahl scrie bine despre complicitate—şi despre activitãţile lui banale, curente.
۞
Acel flux divin, ĩntrezãrit, presimţit, şi care este ĩmpãrtãşirea vieţii lui Dumnezeu—bucuria realã, ĩn simplitate, libertate şi autonomie. Sau tinereţea, a cãrei revendicare, spune pãrintele nostru Sfântul Augustin, este mereu legitimã—şi satisfãcutã numai de viaţa evanghelicã.
۞
Tãria de a şi aplica un criteriu, de a—l şi folosi.
Când nu mai existã acel pol intim, personal, al vieţii ĩn cãmara luminatã.
Când nu mai existã experienţa polului filocalic.
۞
Oamenii vor prefera mereu literatura, reportajului filmat, ĩnregistrãrii mecanice, fiindcã literatura este gândire, viaţã a minţii, creaţie.
۞
Sã ĩnscrie nişte evoluţii.
۞
Acea bizarã formã de pervertire—voyeurism literar. Hal.
۞
Existã o singurã carte ‚misticã’—Biblia. Ĩn VT, bucuriile delicioase ale ĩmpãrtãşirii vieţii lui Dumnezeu, ale nutririi directe, imediate cu aceasta. Tot restul este pleavã.
۞
Acţiunile banale ale lui Stahl.
۞
Un detectiv ĩn felul lui GKC—aiurit, visãtor, energic, robust. Nefanatic, neexaltat.
۞
‚Holmes’, GKC, Dna. Christie, basme, poezie, antologii, SF.
A testa.
۞
Stahl zice cã lectura cu voce tare, nu textul, ar putea sã devinã monotonã.
۞
Ĩntr—o vreme citeam şi eu cuiva, mult, cu voce tare—mai ales Kafka, Borges, Buzzati, Crane, Kipling. Cu d’Ors n—a prea mers.
۞
Agreez mai mult ficţiunea cu personaje ‚de ĩmprumut’ (Holmes, Oz, etc.), decât pe cea cu personaje ‚istorice’.
Mai degrabã creaţia altcuiva, transferatã, decât replici date istoriei.
۞
Poate cã sunt, cot la cot cu Hobana, un ĩncã mai avid admirator al lui Challenger.
Hobana despre creaţia de personaje valabile literar, la autorii ‚lui’.
۞
Când se trişeazã, când este ceva meschin, ilicit.
Câteva personaje clasice, poate eminesciene, etc..
Dar este ceva care nu merge forţat, nota falsã se simte imediat—micimea, superficialitatea.
Altfel: ‚continuãri’ ‚ĩn spiritul personajului dat’, sau fidele spiritului personajului, nu rãstãlmãciri. O raportare esenţial afectuos—respectuoasã, nu arbitrariul libertãţilor luate abuziv. Nu cu denaturarea silnicã, arbitrarã a personajelor. Nu cu transformarea lor ĩn altceva, opus intenţiei creatorului lor.
De ex., ceea ce a fãcut Verne cu Poe—este principial corect, indiferent dacã cineva apreciazã asta drept estetic reuşit ,sau nu. Sau succesorii lui Asimov; ai marelui Baum, etc..
Un univers literar pus ĩn lume—deschis, ĩmpãrtãşit, nerestrictiv.
۞
Personajele ‚Trek’; ale altor seriale SF; ale lui Lucas.
۞
La polul opus: omagiul pervers, egolatru, autoavantajos, diminuant pentru creatorul iniţial. Omagiul—insultã (abia deghizatã).
۞
Arhive de ficţiune secvelianã ‚neprofesionistã’, ‚de amatori’ ;surprize. De ex., m—ar interesa acele proze POTTER; cineva scria cã unele dintre ele sunt literar mai reuşite decât originalul—ceea ce mi se pare plauzibil.
N—am elitismul /orgoliul originalitãţii ‚absolute’ (oricum iluzorii, vane).
۞
Eu am ştiut dinainte, am prevãzut, chiar am presimţit, am ghicit cã acel scurt eseu al lui Stahl va fi negativ, dispreţuitor, depreciativ, un duş rece. Aşa a şi fost.
[POATE cã, de fapt, mã orientase ĩn avans patenta lui indiferenţã faţã de SF, desconsiderarea implicitã.]
Un om care principial nu gustã SF—ul n—are un cuvânt de spus despre cãrţi fundamentale ale genului—detaliul este dat dinainte ĩn refuzul de plano al genului ca atare.
۞
Gândirea este un ĩntreg prezent ĩn parte. O mişcare, o tendinţã, prezente ĩn parte.
Gândirea se manifestã; ea este prezentã ĩn, prin manifestãrile ei (ĩn acest sens sunt ĩn mod natural adeptul filozofiei ‚eseistice’ vs. cea ‚sistematicã’).
۞
Mã gândesc cã o plãcere (literarã, dar la fel de bine şi de alt fel) MODERATÃ, domoalã, nu este totuna cu o plãcere mediocrã. Deşi (prea) mulţi oameni le confundã—ĩn defavoarea primelor.
۞
A relua un personaj—ĩn spirit de lealitate, de lealitate afectuoasã—nu ca sã—l trãdezi sau ‚rescrii’ sau ‚reinterpretezi radical’.
Unii prea confundã francheţea cu ostilitatea prost ascunsã, cu agresivitatea.
۞
Practica blogului de citate un pic comentate—extrase un pic discutate.
۞
A merita. Pisc. Reuşitã. Practic.
۞
'Observant', practicant.
۞
Evident, cultural şi uman eu sunt ‚de partea’ stângii (Kasper, unii nemţi; Stahl, Gilbert, Ep. Sigrist).
Ĩntr—un mediu universitar propice, aş fi fost probabil cooptat de cãtre aceştia (cultura, deschiderea, simplitatea, inteligenţa, omenia).
۞
Viaţa nu se improvizeazã; mai bine zis, CÂT LOC, şi ce nivel se alocã improvizaţiei.
۞
A lucra un curs de douã semestre despre comediile lui Shakespeare [şi aspecte sau laturi comice ĩn celelalte piese ale lui].
۞
Ceva esenţial greşit, eronat, inadecvat.
۞
Lacunele culturii (Kurp, Stahl).
۞
De Quincey; Stevenson; Hume; Coleridge; Chesterton.