Din viaţã

Casã, haine, trup, lingeria, falus, gurã, ras, pantofi, duş, ritm, vârsta.
§
Cãlãtorii—vârsta—cele ‘câteva pag.’—Loara—subiecte, pe alese—romane, a alege, momentul, nesaţ.
§
Articolul—fumat—orã—baie—cafele. Fumat. Casã. Obez. Articolul—romane. Catalogul—ed.. Nepriceperea—examenul, distanţa—aparatul, anecdota—despre clinicã, echipa.
§
Îndestularea& mângâierea vulvei—coapse, lingeria, dosul, atingerea, spaţiul acela. Împreunarea domoalã, lejerã, calmã, tihnitã, fireascã.
§
Nu numai cartea—ci chiar exemplarul, cu istoria lui, cu devenirea lui.
§
2 x evreica (policieruri scandinave& paleta ei)& Peet, etc.& Donoghue& evreica surrealistã& JG—necrologul anost, bont& articolul—romane. Catalogul. 6 x blogul …--eseuri, ieri (marţi), original& contor& momentul—romane—vârful& ambele eseuri—ieri, orã& bloggerii ‘mei’—ca eseuri; stil—lista—‘citarea’, ieri, chix.
Ed.. Luni. Luni—azi. 12 z.. Obez. Casã.
§
Surrealismul cazon, de cazarmã, al înregimentãrii. Surrealistã înregimentatã.
§
Descriptivitatea—la JG şi la Moore. Cf. evreicii. Cf. huşeanului, telefonic, despre evreicã—evreica ‘mea’, interlocutoare literarã, aprecieri.
§
Descriptivitatea nu înseamnã descriptivism—care e un defect.
§
Ieri, eroarea—ordinea portretelor trebuia sã fie inversã. Ordinea intenţionatã e inversul aceleia a adãugãrii. Aşa cã tomistul trebuia sã fi fost ultimul—nu primul adãugat.
§
Alurã şi subiecte—evreica—1/ l.& despre un roman apreciat de evreicã& ambele eseuri—ieri, orã& greşeala, ieri—inversarea& evreica, loc. Ilustrarea. Ziarele—azi; orã.
Bucurii—sãruturi, vederea trupului gol.
§
Îndestulãri—a face mult dragoste—nevoia—ca la evreicã: subiecte, momentul, 1/ l., scurtimea —evreica, despre un roman apreciat.
§
Femeile dezbrãcate îmi plac mai grãsuţe, mai rotunjoare, cu acele imperfecţiuni ataşante, şi albe.
§
Scrieri—[ca de la] MT& Zaciu. Cu ce ies. A merita.
§
Cea mai frumoasã şi dramaticã poveste de iubire din radiologia ieşeanã.
§
Radio—interviul—carnetul—boieroaica—scriitoare—premii—autoare.
§
Obrajii.
Fusta, azi—Fordul oliv—maşini, vacanţe—vremea—grãtare, picnicuri. Elena, frumoasã ca o porumbiţã, ca o turturea.
§
Fumat—lecturi—casã—rufe—pantofi. Ritm. Fumat.
§
Sã îţi sãruţi femeia, sã o vezi goalã, sã îi papi dosul, sânii, coapsele şi vulva. Ca Donne.
§
Rezultatul a fost acelaşi, nu s—a schimbat nimic—de un an—asta e înfricoşãtor.
§
Jocurile de noroc—jurnalul—însemnãrile de lecturã—cartea repudiatã, autobiografia de care s—a dezis—alte culegeri.
§
Dana—Elena—decolteul, privirea, factura şi ambalarea. Nesaţul libertinului englez, surorile.
§
Aspiraţii. Picnicuri. Casã.
§
‘Ei au învins. Anul ãsta a ucis în mine totul. Nu ne putem preface.’
§
Cei care mi—au fãcut rãu.
§
Sã o sãrut unde vreau eu—sã îi spun lucruri neruşinate—sã îi pap dosuleţul—sã îşi pãstreze dosuleţul alb, neatins de soare.
§
M—am simţit trãdat, minţit, alungat, izgonit.
§
Aspiraţii& cruzimea, întrecerea& strivirea& vise. Modul visãrii. Visele.
§
Fusese vorba despre 10 l..
Ocazii.
Târâturi. Târâtura.
§
Un an. A nu vrea nimic. Ruinã. Urâţirea—pânã şi asta. Urmãri. Consecinţe. Ruşinea—obez; sudori.
Iluzia penibilã a unei recuperãri.
§
Leneşã, neserviabilã, aferatã.
§
Niciun copil. Sãrãcia şi vârsta.
§
O amintesc în rugãciuni, şi îi simt durerea, dorul şi iubirea, nerãbdarea intense, dorinţa sfâşietoare; ştiu cã e, toatã, numai iubire.
§
Îi cer ei, ceea ce nu—mi cer mie.
§
Mã gândesc la cititul Bibliei, la deprinderea austriacului (obiceiul de a lua cele douã cãrţi la el), la eseurile preotului american şi la lecturile romancierei americane—nu ştiu de ce, crezusem cã ele cuprind patru autori moderni, din sc. XIX—XX—însã cred cã sunt numai trei, nu patru.
Acestea sunt trei direcţii ale eseisticii de pe al treilea blog:--literaturã (Loara; momentul; alte cãrţi ale aceloraşi—sau despre aceiaşi; lecturi ocazionale; lucruri interesante; recenzii sarcastice, mordace);--filozofie;--religie.
§
Voi putea scrie despre subiecte literare, filozofice, religioase sau conversaţionale; nu cred cã orice subiect poate fi ‘religios’, nu trebuie supralicitat, nu trebuie forţat. Religia nu e o sferã izolatã, însã nici verbalizarea ei, supraimpresionarea a toate, ştampilarea a toate cu religie, nu e bunã. Alte direcţii nu trebuie dezautonomizate. Cred în autonomia esteticului. Unitatea subiectelor e umanã, aşadar nu explicit religioasã. Ceea ce dã unitate e o atitudine intuitivã, aşadar unitatea e temperamentalã.
§
Câteodatã, cartea aleasã de la un autor mai poate fi şi variatã, alternatã—pentru o schimbare, pentru asanare. Mai poate sã fie citit cu interes şi altceva de la acelaşi.
§
Nu m—am ‘mulţumit cu ea’—gând meschin şi dureros—ci am ales—o, am preferat—o. Dana, Elena, fâşneaţa, blonda cu fustã scurtã, elevele, Manuela, etc..
§
3 l.. 6 l.. 8 l..
Congelarea.
Paradoxul.
Vin.& luni.
2 l.. Un an.
Nicio scuzã. Dezamãgiri. Iubirea.
Pieziş.
§
Mizeria—gãtitul, rufe, vârsta.
Neascultat.
Un an—moartea—apatia, obez, murdãria, sleit, irascibil.
Fricã. Discreţia, fricã, o l.. Frica insurmontabilã—cu toatã discreţia şi luna de încercãri.
Oligofrenismul. Vreme. Legea tãcerii. Fãcut de râs pretudindeni.
Azi—rufe—mâncarea—cele trei blonde—pantofii—copile—fumat—orã—rufe. Dezlânarea.
§
Fricã de neînvins—discreţia—încercãri.
Simplitatea—‘mã gândeam cã …’—obrajii—vin.& luni—aniversarea; Paşti. Mutarea; vederea rãului şi a trapei.
Pasul IV; cu ce a putut fi determinatã. Bãrbaţii din familia ei. Presupuneri. Riscul. Plecau împreunã; ea îl aştepta. Numai un eşantion.
§
2 l.. Un an. Ocazii. Râsete. Deriziunea.
§
Lucruri incontrolabile—fricã—lovit cu cruzime.
Un an. Sechele.
Cloacã.
Voalarea, discreţia, învãluirea.
Sila manifestã.
§
Neruşinarea.
Lãsat ultimul.
Urmãri.
N—a fost nici la 5 l., nici la 10 z., nici de luni, nici din întâia zi.
Numai durere şi adversitate.
Interpuşii. Trâmbiţarea. Lãsat ultimul.
Lipsa de altruism—ce a fãcut pentru mine.
§
6 l.. 2 l.. Un an. 5 s..
De fapt, ea nu se mai rãstise.
Vreme.
Dupã 2 l. de teroare. 5 l.. Cu ce o determinase. Înnebunirea& durerea de stomac.
§
Un adânc de amar, cãruia i se mai adaugã 5 s..
5 s.. 8 s..