Din viaţã

Într—un flux normal, în care lucrurile sã decurgã firesc şi spontan, fãrã ca fiecare pas sã trebuiascã premeditat şi gândit în avans, nu am fãcut faţã. De ex., ‘pervazul de vin.’—şi ‘tel. de luni’ (azi). 11 z..
§
Luni—cola şi fumat.
Aniversarea—Paşti—marea—nuntã. Tel.—azi (luni)& momentul. Vârful.
§
Plãcerea de a interacţiona delicat şi agreabil.
§
Casã—şosete—ritm—momentul—vârful. Aniversarea& Paşti& marea& nuntã.
§
Ca filozof, ca autor filozofic, Heisenberg era dezavuat, dispreţuit de Noica, şi apreciat de cãtre Gage. Noica îi dispreţuia incompetenţa filozoficã—Gage era încântat de competenţa filozoficã a lui Heisenberg.
§
Biologia nu este despre natura materiei, ci despre interacţiunea sufletului cu materia. Însã nu trebuie cãutate ‘forţe cuantificabile’, ca în vitalism. Nu existã intruziuni cuantificabile ale sufletului. Existã numai urma, în materie, a mişcãrii degetului nevãzut. Existã amprenta inteligibilã, urma, nu ‘mişcarea sufletului’.
§
Schrődinger era un fel de bigam.
§
Heisenberg şi filozofia—Schrődinger şi bigamia, cele douã femei—cu care a şi avut câte un urmaş.
§
Rolland—Zweig—Feuchtwanger (o rev. veche)—Maugham—stil—aprecieri—Maurois—Cronin.
§
‘Medic naval’, sau medic de vas.
§
Urmãri, consecinţe—lãsat la urmã—mahalaua—agravarea—de ce n—o întreb chiar pe ea—de ce nu vorbesc cu ea.
§
Romane—ed.—eseuri lunare—exemplare ale ed. operelor unui autor.
§
‘Lumea cãrţilor’—articolul publicat lunar de Dna. Hill. Dacã aceste scrieri care apãreau lunar au fost şi culese.
§
Linia lui Stevenson—simplitatea, stilul, limpezimea.
§
Broglie—Heisenberg—Schrődinger: bigamia şi vedantismul—Bohr: blamabil pentru stilul defectuos, un ins greoi.
§
GKC: ca policier, senzaţionalismul—sem. VII: recomandarea, ecranizarea (ratatã artistic)—
Epigonismul ‘Rebeccãi’.
§
Încadrarea, Veneţia, nevoia de încadrãri pitoreşti, obiceiul lui JG—deprinderea cadrului.
§
Un an. 2 l.. 5 s.. 8 s.. Familia—19 z..
§
Orã—baie—tel.—fumat—cinã. Gustarea. Casã. Pontajul. Ritm. Haine: 4 ½ l..
§
Ca un fel de almanah de eseuri literare—conversaţionale, literare, religioase, filozofice şi de amuzament.
§
La 11 z. de la precedenta întâlnire, un înavuţit îmi vorbeşte despre o carte a lui Sturza şi ‘Şah la rege’.
§
Medicul neamţ, austriacul lingav şi exemplarul ed. operelor scandinavului.
Italianul& GM& Dna. A.. Romancierii victorieni.
§
A prefera Bibliei, comentariile biblice, e ca şi cum ai prefera sã îi vezi pe alţii fãcând ecografii, decât sã le faci chiar tu.
§
Nu ştiu de McDermid şi Blyton, însã restul de 4/ 6 autori indicaţi de maestrul scandinav sunt femei.
§
Tel.—azi; orã& fumat& gurã—ras—pantofi—halatul—tel.—pontajul—banii—gumã.
§
Lecţia—Pãtimirea—josnicia şi ticãloşia.
O confruntare cu propriile defecte, limite.
§
Beyle& 4 x CLU (RLS, GM, scandinavul şi italianul)& Dna. A..
§
Eu mã înfometam atunci când ea ….
§
Când s—a putut, când chiar s—a putut, atunci nu s—a mai putut.
§
Un an.
Moduri de a defini normalitatea. Cloacã.
Cursul monstruos.
Otravã.
Un an—2 l.—pierdute irecuperabil. 5 l.. 8 l..
§
Ce vorbã poate fi despre nuntã, între doi oameni care se tem şi sã se întâlneascã?
Lipsa de grabã. Hohotele galeriei.
§
Ştiu sã denunţ şi sã bagatelizez, neconcesiv, necomplice, fiindcã ştiu ce apreciez. De aceea, nu sunt nevoit sã laud lucruri de mâna a doua.
Plãcerea literarã—la VN, de ex..
A testa. A constata—A..
‘Nu pot nimic împotriva …’.
§
Fiindcã nu o mai merit.
§
Ce sã citesc—subiecte—clasele de eseuri—‘canonul scurt’, standardul imbatabil. Ca la VN: nu numai plãcerea—ci şi GF, LNT, ce citea VN—ce obişnuia sã citeascã. Sezoane, perioade, momentul unei cãrţi.
§
5 s.. 8 s.. 2 x un an (‘pe mine, anul acesta m—a distrus şi sleit’; irecuperabil)—familia: 19 z.—mahalaua—interpuşii—nicio grabã. ‘Artã despre nimic’. Nihilism. Vidul.
§
Cititul ‘în grabã’.
Demnitatea. Alte romane ale aceloraşi (LNT, CD, RLS, italianul, scandinavul ‘meu’, GM, Dna. A., Dna. E., GF, H de B—cf. MC). Demnitatea, standardul literar impecabil şi eseurile lunare—ca subiecte. ‘Artã despre nimic’. VN dã o idee despre plãcerea literarã—cu Joyce, CD, LNT şi GF.
§
Impulsuri. Aşteptãri—iluzia; casã, detaşarea, etc.. Apatia.
Alãturarea ineditã.
4 x H de B, Dna. E., Joyce, LNT, GF.
§
Nuvele; MP, Bataille, MC, poetul Constantin, articolul—policierul balzacian.
§
Neruşinarea& sfruntarea vs. oribilul.
§
2 x un an& niciun copil; iluzia; familia, expatrierea& cloaca& lovit cu cruzime.
§
VN trece drept un cusurgiu, însã a vorbit despre artisticitatea atâtor scriitori—Kafka, Cehov, Proust, Tolstoi, Flaubert, Dickens, Joyce.
§
VN ştia cã literaturii trebuie sã i se cearã artisticitate—iar artisticitatea e de gãsit la Kafka —nu la Régnier; la Andreev—nu la Rollinat. O gãsea la MP şi la LNT, cãrora cusurgii le—au reproşat barbaria.
PZ—artisticitatea: LNT vs. MP. Stere, rus, despre stilul lui LNT—cusururi. Stere—ca rusofon.
§
Artisticitatea: PZ despre LNT; nu, însã, şi MP. V. şi Ralea şi GI. Cusururi. VN, însã, vedea mai bine.
§
Artisticitatea—PZ şi LNT.
Scriind despre MP, PZ, GI şi Ralea aveau superstiţia lui AF; mai tânãrul VN n—o avea.
§
Ralea despre scandinavi şi germanici; cronicile, gazetãria, dãrile lui de seamã—cam însãilate—şi cam veleitare.
§
Artisticitatea.
A testa. Ep. Sigrist, VN, MP, a testa, AP, A. şi JG.
§
GF, VN, MT, H de B, CD, JG.
§
Gândul tracasãrilor, al dezgustului.
§
Vin. şi luni. Ocazii. Marţi. Ura e o amãgire trimisã de demon.
§
Sunt un tânãr ecografist nesârguincios; dealtfel, ca radiolog sunt clei, sunt tãmâie.
§
Din preaplinul iubirii. Iubirea şi chipul.
§
Îmbufnarea. Împãcãri—vin., etc..
§
PZ a scris despre artisticitatea lui LNT—cu referire la una din nuvelele teziste, moralizatoare, tendenţioase. Însã PZ avea şi înclinaţia de a gãsi artisticitate la artizani anoşti—şi de a subaprecia artisticitatea lui MP—şi avea şi superstiţia lui AF (aceasta, în comun cu GI, EL şi Ralea).