Din viaţã

Nu voi uita, Hristoase, Pãtimirea Ta, la vremea bucuriei mele; aşa cum nu uit bucuria Ta, la vremea pãtimirii mele. Mai cred, Hristoase Dumnezeul nostru, şi cã nici Tu, în vremea neapusã a bucuriei Tale, nu treci cu vederea pãtimirea mea. Împãrtãşeşte, aşadar, pãtimirii mele ceva din bucuria Ta.
§
Iisus nu trişeazã. Iisus nu înşealã.
§
Un eseu despre ecologie al patrologului ortodox Gilbert îmi aminteşte de responsabilitate. Gândul mi—l dãduse, ieri (dum.), romanul lui Arnaldur Indridason—grija pentru fiinţã—am o familie de care rãspund—acesta e ogorul virtuţilor.
§
Lecturi—ed.—tarabe—muzicã—rufe—casã—sezonul—de 10 z.—de 20 z.. Alte erori. Vin.. Iertarea. Familia—5 z.. Distribuirea.
§
Ce privea ea atunci? Ce vedea? La cine privea?
A murit cu discreţie, şi în singurãtate.
§
Iubirea e minunatã tocmai deoarece e fãcutã sã nu depindã de deciziile noastre, sã o hotãrâm noi. Iubirea e independentã de ceea ce decidem sau cântãrim noi, de alegeri ‘obiective’, etc.. E fãcutã sã scape acestor cãtuşe.
§
Ocazia, pãcatul, dreptul, binecuvântarea, raza de luminã.
§
‘Alterat’, nu ‘fãcut mai alert’.
§
Teologia moralã a apusenilor mi se pare cam astringentã.
§
Îmi recunosc chipul între cei care Îl îmbrânceau şi Îl bateau pe Hristos şi Îi refuzau caritatea lor. Mã recunosc între cei care Îl împingeau cãtre moarte pe Iisus, care Îl îmbrânceau din viaţã, îl scoteau înafara existenţei terestre. Neştiinţa, uitarea, nepãsarea şi atavismul au dus la aceasta.
Mã recunosc, da, în toate icoanele şi reprezentãrile Pãtimirii—numai cã sunt unul dintre cãlãi, unul dintre cei care Îl lovesc neîncetat. Eu port straiele blestemate ale slugii de la Marele Preot; eu port veşmintele celui care L—a pãlmuit, ale celui care L—a înjosit.
§
Opincarul. Complexat. Paletã. Douã întâlniri.
§
Imprecaţia ioaneicã:’—Afarã cu câinii şi vrãjitorii, solomonarii’.
Ev. Sf. Luca.
Versul.
Încercarea de a mã convinge de contrariu.
§
Eseuri—patrologul, cf. ieri (luni)—ME, Ralea, Gracq, GS, GM şi CN la tinereţe. Analize. Articole.
§
Dna. Sand—JG, bedefilul francez—ÉF—A. şi elevul sãu evreu—falanga (GF, MP, H de B, Whitman). MP—despre idealizare, idilism, opoziţia de viziuni.
§
Valea neagrã din Berry. Polonezele. Actriţe. Filarioza. Grecul.
§
Conteazã cã rãmâne un roman de la Dna. E., unul de la Dna. Sand, etc..
§
Vernian.
Bedefilul francez—vernian, wellsian, dickensian. Opinia lui despre recitire.
§
Tandemul sandian—Loara—vârsta ei—cuplu, citit.
§
Când mã gândeam la victorieni, la romancierii victorieni, în garda de dupã Sf. Valentin (când a fost ocazia, şi a venit vorba despre tablagiu), mã gândeam la GM, Dna. E., Trollope, chiar RLS. Aceştia erau victorienii, romancierii victorieni la care mã gândeam.
§
Ca un fel de jurnale ale recitirii—impresii de recitire.
‘Bivuac’, în aceeaşi serie clujeanã; pleavã, detritus.
§
Ca ardelean, uniat, specialist în Agârbiceanu, autorul unui jurnal discutat, înclinat cãtre machismul literar (mai ales H de M).
Îl confundasem, o vreme, cu asistentul lui Blaga—moş Balotã, alt ardelean vârstnic.
§
Trollope şi Updike—citiţi ca Balzac.
§
Cred mult în cumpãtare, dezîmbâcsire, mundanizare, estetizare, subţiere. Subţierea—ca opusã îngroşãrii.
§
Fraţii: ed. veche—almanahul—cele douã scrieri—alte douã romane—‘Alaida’: ed..
Updike—2 x 2 cãrţi; alte 3 [romanul ecranizat, kitsch; ed.; vraful].
Cum au fost ecranizaţi fraţii sovietici—şi cum, Updike. Fraţii s—au nãscut în vremea post—leninistã.
§
Experienţe ale rãului—suportat şi fãcut. Oricine a cunoscut Calvarul. Batjocura, singurãtatea, despãrţirea, umilinţa.
Sunt descifrabile, nu absurde.
§
Blonda. Fusta; gambe.
Ieri—SF rar şi vechi. Azi—bulgarul şi ardeleanul ceauşist (v. şi P.)—grecul—anticii, AD şi CD—benedictinul germanic, vienezul şi italianul. Ed.: TA.
Ziarele—ed.. Policieruri scandinave. Vernian& Loara& ce sã citesc. Abuz. Bedefilul francez& biblistul anost, bont& Gage.
Dupã 4 z. (sb.—azi).
§
Deprinderea de a mã raporta ca termen original.
Patrologul Gilbert şi ‘Rãzboi şi pace’—carte de înţelepciune, teoria politicã tolstoianã.
§
Gluma despre rezumate—aceea despre bibl., transformarea locuinţei în bibl..
§
Lectura e o ecuaţie în care cititorul e un termen original. Cititul e o rezultantã, o înţelegere emergentã.
§
Biograful antic. TA: ed.. Dna. T..
§
Iatã supliciul înãlţat pe lemnul de ocarã!
§
Despre Crucea şi Pãtimirea Lui Iisus trebuie predicat cu simplitate—cu simplitatea nepticã.
Rugãciunea Sf. Isaac.
§
Manuela rãsfoia, azi, afabil, una din cãrţile de biblisticã, de desluşiri, de descifrãri biblistice ale unuia din şerpãlãii de la Seminar.
§
Rãutatea—iluminiştii şi enciclopediştii, surrealiştii. Lipsa de inimã.
§
Ca sã ne unim—ca sã fim cu totul una—şi ca sã îi dau plãcere.
§
‘Informarea prin parcurgere rapidã’.
Lectura fotograficã—H de B şi NI.
§
Emoţionalitatea şi machiavelismul. Poate cã nu e numai o fiinţã rece, calculatã, ci şi emoţionalã, sub impulsuri din inimã.
§
‘Charny’, ‘Balsamo’, ‘Pitou’, ‘Colierul …’ şi ‘Cavalerul [reginei]’.
§
Familia—8 z.& câteva cafele& mereu& rangul Elenei, argo& chipul.
Casã. Stress. Tracasãri. Presiuni.
§
Casã—obez—ras—gurã—duş—axile—lecturi—tonus—vârful.
10 z.—casã.
§
Haine& ½.
Haine.
Haine—gãtit—rufe—casã—obez—ras—gurã—duş—axile.
§
Substratul de laşitate, lene, dezlânare, apatie, îmbâcsire, letargie, rarefiere, descurajare.
§
II:--soldaţii francezi, arma lor&--versul, Piţu, ’97, rev., confirmarea, versul stupid.
§
Delãsarea—nici mãcar acte pe casã.
Descurajarea. Rãspunderi. Nu în felul cumãtrului, ci al lui PC. A lua lucrurile nu placid, ca atare—ci aşa cum trebuie sã fie. Forţa, vlaga, degetul dumnezeiesc, strãdania.
Ameţit. Crispat& neatent. Fumatul.
§
A percepe sinergia cu substratul metafizic al existenţei—‘împreunã—lucrarea’. Platon, Aristotel, Sf. Grigore, Sf. Toma. Misticii şi nepticii.
Vreau, Doamne, sã lucrãm împreunã.
Viaţã dezlânatã, apaticã şi letargicã. Laşitãţi. Lupte de dus.
PC, patrologul, pozitivitatea. Limpezirea minţii.
§
Analize. Cu ce ies. A merita. La prag. Articole.
Trei eseuri ale patrologului. Analize. Articole. Analize.
§
‘Mlaştinã’.
Stângãcii vs. poeticã deliberatã.
FMD despre progresiştii sc. XIX—Sue şi Dna. Sand.
Doi admiratori ai lui Sue (rusul FMD şi biograful francez stângist, socializant).
Ce sã citesc—Loara—cãrţi: ieri şi marţi.
Bedefilul francez—patrologul: cu trei eseuri—biblistul bont, anost—Gage. Subiecte. Analize.
§
Paradoxul care face ca ea sã fie singura de care mã tem atât.
Învins—de frici, de singurãtate, de gânduri.
§
Abia azi, la 2 ½ l. dupã ce ne—am cunoscut, i—am oferit Elenei ghiocei. Am vorbit despre oferirea de flori soţiilor şi parturientelor—despre blazare şi indiferenţã—am bãut cafea şi am mâncat napolitane şi biscuiţi.
§
Fogazzaro, Reade şi Machen. Nepticii. Faze. Vârful.
§
Predica paróhului Catedralei, despre Simon din Cirene, ieri (vin.), a avut dramul de antisemitism—ce înseamnã Crucea pentru evrei chiar şi azi—chemarea pãgânilor—sistarea Legãmântului Vechi în Vinerea Mare—vestirea mântuirii la neamuri; pentru evrei, noi suntem goimi—Iisus cãlãtorea prin teritoriile pãgânilor (Liban, etc.). Pãgânii, spune paróhul citându—l pe Sf. Leon I, îşi meritaserã locul lângã Cruce. Iisus S—a arãtat mai întâi pãgânilor (Regii sau astrologii veniţi sã—L caute şi cinsteascã).
Simon din Cirene se converteşte la atingerea Crucii, când atinge Crucea. Povestea predicatorului parizian, convertit când insulta Crucifixul.
§
Redate firescului/ retrase firescului.