DESPRE TEACHOUT
Teachout, UNUL DIN MARII CRITICI DE CINEMA PE CARE MI—A FOST VREODATĂ DAT SĂ—I CITESC, recomandã Doc Hollywood (de Caton-Jones), Election (de Alexander Payne, şi cu Reese Witherspoon), Barbershop; dacã e nevoie, Teachout alimenteazã pofta de filme. Pe moş Ebert ĩl numeşte ‚that infallible guide to conventional cinematic wisdom’ (precizez din capul locului cã eu am pentru moş Ebert simpatie, o simpatie criticã, dar vie şi realã; nu—l mai citesc de ceva vreme, e adevãrat, ĩnsã—ntr—un timp ĩl citeam pe Ebert cu nesaţ). Teachout e un critic neaprioric, de teren, nu de cabinet.
Teachout mai recomandã şi One Hour Photo (de Mark Romanek), Panic (de Henry Bromell), Lone Star (de Sayles), Sunshine State.
Ceea ce admir la Teachout este antiliberalismul, limpezimea, discernãmântul estetic, originalitatea, neoportunismul, deschiderea cãtre toate aspectele culturii populare, refuzul de a flata modele, stilul, inteligenţa. Ĩn critica de azi, el e cineva.
Filmul, dealtfel, este deja parte a ansamblului cultural; cititorul lui Suchianu, Cosaşu, Chimet, Sava, al Dnei. Mihãilescu, al lui Bazin, al marilor francezi, ştie cã filmul ţine deja de sursele de plãcere care alimenteazã literatura şi electrizeazã scriitura. El e deja sursã de literaturã—de criticã de prim rang.
Filmul a devenit, este de peste trei sferturi de veac una din sursele literaturii—ca şi jazzul, automobilismul, sporturile.
Books are good company, in sad times and happy times, for books are people — people who have managed to stay alive by hiding between the covers of a book (E. B. White)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu