PARERGA

PARERGA



Ceva texte filozofice şi teologice la fel de reuşite, literar vorbind, ca ETICA spinozianã—desigur Sf. Toma, Sf. Augustin, capadocienii, poate vreunul dintre tomişti. Ceva remarcabil scris.
۞
Stil, poezie, muzicã, filozofie, inteligenţã.
Alain [=Chartier], Tournier, Sigrist. Moş Borges, bineĩnţeles. Aprecieri literare. Calificare.
Redundanţa remarcatã.
۞
Sentimentul naturalei inferioritãţi a ceea ce e plãnuit—faţã de ceea ce e realizat. Trãitul, viul, experimentatul depãşesc plãnuitul, abstractul, lividul.
Povestitorii; anglicanul; filozofii; cele douã romane; ceva ‚Oz’—ditamai risipa!
۞
Cunoaşterea, cogniţia—sau adevãrul—sunt relaţie cu Dumnezeu. Ele ĩl relaţioneazã pe om cu Dumnezeu ĩntr—un mod esenţial, deschis, neechivoc.
Prin aceasta este adevãrul mântuitor şi eliberator—adicã, relaţioneazã, pune ĩn relaţie cu Dumnezeu.
۞
Relaţia—filozofie (MT, A.), teologie, naturale, geografie, istorie. Vrafurile—clase.
Pentru mine—ar fi, dintr—o rãsuflare, spontan şi pe rupte—Schopenhauer, Simmel, Klages, Weininger, Spengler, James.
Gracq, Tournier, Alain [=Chartier], Sigrist, moş Borges—ca cititori de filozofie. Punct de vedere literar.
۞
Filozofie, literaturã, cãrţi, basme, povestitori.
۞
Pentru maestrul meu, exemple de reuşitã a stilului literar ĩn teologie şi filozofie erau Voltaire, Papa Leon cel Mare, Pãr. Teilhard. Aprecierile lui despre germani.
Teribilisme.
O paginã de filozofie genial scrisã, de o forţã imensã, nemãsuratã, uriaşã.
۞
A vedea, a sesiza—literaturã, filozofie, poezie, muzicã. Toval.
Principii. Limpezimea. Ritm.
۞
Vãzuţi prea exclusiv dinspre aprecierile lor—moş Borges, Gracq, Tournier, chiar Sigrist, Alain [=Chartier]. A prefera fondul. Şi ca romancier.
Mai ĩntâi, sau ma ales ca artist—creaţia.
Altfel—prin delegaţie, prin procurã.
Direct.
۞
Cei trei filozofi moderni numiţi mereu—un evreu şi doi nemţi.
۞
Nicio realã culturã filozoficã; numai cârpãcealã. Vreo trei cãrţi de Bergson, douã de Marcel, Spinoza, vreo cinci de Noica, una de Piaget, una de Hegel (o antologie), câteva tratate , nişte esteticã de Kant.
Cârpãcealã.
Noile carnete& vrafurile—clase. 110/ an.
Ritm. Orã. Cafele. Albumele. Inerţialitate.
O fundamentalã limpezime—aceea a stilului şi a gândirii, cele douã fiind laturi ale aceleiaşi realitãţi—sau, poate, stilul fiind emanaţia directã, imediatã a gândirii. Gândire, stil, inteligenţã, culturã; a opta. Alurã literarã ca a lui Sebastian—critic, eseist, dramaturg, romancier—poate de rangul doi—ĩnsã nu de duzinã!
Pe de altã parte, binele—binele ignoranţei—nu ştiu mai nimic—totul e de cunoscut, de priceput, de ĩnţeles ....
۞
Perplex.
Impuls—genuri—nuvele.
Tovalul, groasa rea—credinţã, crisparea, tendinţa, nãravul. A ĩmi explica.
Cogniţie.
Mai ales—a crede ĩn ceea ce faci. Nihilism ascuns, mut, subteran.
۞
Vieţi de cititori. Apoi, pulberea; existaserã bucurie, tridimensionalitate, plãcere, viaţã.
۞
A reflecta asupra celor opt cãrţi ‚ca la italian’—cãrora li se adaugã Verne, ceva Dumas, Weyman, etc..
Tournier este, ĩn remarcile lui, deopotrivã ingeniozitate şi justeţe. E pe câte de ingenios, de original, pe atât de just, de relevant.
Risipa.
Tocmai la asta, sau la aşa ceva, se referã risipa.
Asta a fost irosit, risipit.
A circumscrie, defini sursa fascinaţiei, a trepidaţiei, a plãcerii literare.
۞
Tournier, inteligent, evitã reducţionismul hedonist—aflã o noimã, un ĩnţeles. O noimã, da, nu o alienare; lucrurile nu ies sãrãcite/ abstractizate, ci deplin reliefate.
Mai ales, a dibui semnificaţia sau relevanţa filozoficã, metafizicã a unei chestiuni.
۞
Robusteţe goetheanã—o asezonare hedonicã.
Aspectul juvenil; cel pitoresc; şi cel de divertisment (genuri).
۞
A—l cãuta—ĩn ceea ce are mai adevãrat şi mai real—ĩn ficţiunile sale, nu ĩn anexe.
۞
Moş Tournier—scoţând mereu la suprafaţã câte ceva—şi de fapt de fiecare datã altceva—din ETICA spinozianã.
Filozofic valid. Scrieri filozofic valide—adicã şi filozofice, şi valide. Capodopere filozofice vaste, ample.
۞
O ierarhizare este posibilã, fireascã, naturalã; şi se poate face nearbitrar.
Ca mai complet.
۞
Devierea gândirii ĩn cârpãcealã—pervertirea ei—fie ea şi cârpãcealã pioasã—cârpãcealã asezonatã cu exclamaţii pioase.
۞
Plenar, ĩntr—o luminã fireascã, naturalã—nu sub reflectoare morbide.
Nefanatic.
۞
Moderniştii extremi porneau de fapt cu o prejudecatã negativã despre modernitate—cu un gând urât despre aceasta—şi—o reprezentau mult mai restrictivã şi prohibitivã decât ar putea sã fie.
۞
Teoretic, am mai mult decât oricare dintre acei cititori (v. nota mea de ieri—dum.); ĩn viaţã, ĩn termeni reali, practic, empiric, am mai puţin decât oricare din ei.
Viaţa plãnuitã, proiectatã, idealã, abstractã, prin delegaţie.
A vorbi despre experienţe, şi din experienţã—viaţã ....
Viaţa ....
Risipa—14 l.. 14 l. irosite; 11 l. irosite. A fi, ĩn loc de a plãnui.
۞
Gracq, Tournier, Dna. Yourcenar sunt ilustrãri ideale—inteligenţã, stil şi culturã.
۞
Antimuzicalul. Sau nemuzical, strãin muzicii.
۞
Critica zisã ‚de cititor’, de la Paleologu, Sebastian, Tournier, la Alain [=Chartier] şi la Gracq.
Grila ‚lui’ Paleologu (Camil P., Beyle, Caragiale, etc.).
۞
Firea.
Anticlericalism, anticatolicism, anticreştinism; ifose. Cititorii lui Michelet. Stil. Aprecieri. Alain [=Chartier], reacţia. Maestrul meu.
Firea.
Duhoarea finitismului, lugubrã.
۞
Planurile nu schimbã viaţa; experienţele reale, da.
۞
Se vorbeşte—unii vorbesc de parcã ar exista numai acel Dumas al trilogiilor faimoase—şi ĩncã al câtorva naraţiuni.
۞
Eu rãspund cu Alain [=Chartier], Dna. Sand, Lang, Stevenson, Ralea şi Wilde.
Efect.
Pentru policier—Barbu, Bogart, Borges, Casares, Ralea, Sartre şi Suchianu.
۞
Undeva, Gracq criticã tocmai ceea ce lui Tournier se pare cã—i place sã facã—apostolatul şcolar, misionariatul literar ĩn şcoli.
۞
Mai ostentativ, mai calp, mai de proastã calitate, ba chiar mai banal şi mai limitat şi pedestru—şi net mai puţin complet, mai sumar.
۞
Ĩn termeni analogi—Gilson, Pieper, Maritain, Philippe, Chesterton, Sokolowski.
4 x ....
Simetric—falsa abundenţã, aparentã, amãgitoare.
Tãieturã romanã, fest.
Alain [=Chartier] şi neokantianul francez; listate;inspiraţie; Quiller şi romanul lui Reade.
Insaţiabil.
۞
Tip de idiot irlandez, de bovinã irlandezã.
Brutã ţeselatã.
۞
Bagatelizant.
A studia.
Cârpãcealã.
Necesar.
A nu avea idee.
۞
Sigur cã ficţiunile cele mai bune dau o plãcere mai ĩnaltã decât cele mai bune scrieri DESPRE ele.
۞
Centralitatea scrisului—ca la De Quincey, Lang, Stevenson, Alain [=Chartier], Chesterton. Nu e ceva ocazional sau epigonic sau subaltern.
2 x Ralea:--fantazie; --eseuri, succint.
Emoţia, creaţia, crezul.
Bun simţ, prozaic.