View My Stats

miercuri, 10 februarie 2010

Despre umilirea lui Grigore, melkitul, cu 700 de ani mai târziu decât prespunea mama mea cã s—ar fi putut petrece aşa ceva (‘Gregorio …’). Infailibilitatea şi refuzul. Şi nu era 1100, ci a doua jumãtate a sc. XIX. Neruşinarea şi sfruntarea italiene. Orizontul mai larg, gândirea, temeiurile, întemeierile cognitiv—spirituale.
§
Ceea ce organizeazã, numai, cunoaşterea, şi ceea ce o constituie.
§
Lui ‘Morgan’ i—l pot adãuga pe Mckee, îmi place ce scrie despre Silverberg şi—mi place site—ul lui, pe care—l [re--] descoper—cu toate cã, bineînţeles, nu îl pot situ ape Mckee la nivelul literar—intelectual al francezului.
§
Muzicã gregorianã, un Sinatra, şi interviuri cu Heidegger, Küng, Brando şi Rourke.
§
Un diapazon de gândire—necesar—cãci nu pot exista oricum—cleios. Kitschul ‘vizionarist’.
Sf. Marcu—un tomist american, un preot englez—şi eu (cotlonul, discreţia; opţiunea; rugãciunea pentru sãnãtatea unui excoleg, cererea mijlocirii pentru sãnãtate). Antologia de învrãjbire, ‘antologia vrajbei’.
La antipod—patrologul american.
Sunt 14 luni de—atunci. Alesesem comuniunea Papei Romei—şi maeştrii rãsãriteni—şi discreţia, taina, bucuria ascunsã, nedezvãluitã.
Impozant—şi ca isihast, ca autor. Principiul, centrul, ‘nucleul’. Inspiraţia, de fapt. Cãreia îi e subordonatã polemica, stropşirea calomnioasã.
Motivul—meritele de rugãtor, scrierile mai notabile. [Ceea ce are întâietate—termenul filocalic.]
§
Mânios, vehement, oţãrât, stropşit, rãstit.
§
Deteriorarea sufletului; finalmente, uciderea lui. Acţiunea sau lucrarea rãului, ‘farmacologia’ lui.
§
Secrete, preotul (american), T de Q, Bougis. Modularea confesivitãţii—ca şi, bineînţeles, deopotrivã atitudinea literarã şi altitudinea umanã.
§
Grecii, poate puţini, care recunoşteau în tomism grecitatea lui şi—l iubeau (--de la latinizanţii sc. XIV, la Patriarhul din sc. XV, şi la patrologul american--).
§
Sã rezulte firesc din ceea ce fac—nu, abstract, din ceea ce spun sau intenţionez.
Cu gândul la De Quincey, la scrisul lui, la cum scria el.
§
Cei care devin atât de aferaţi de ‘activitatea lor bisericeascã’—în fapt, atât de distraşi de ea, atât de aiuriţi de ceea ce fac ….
Slujirea Cuvântului. Transformarea.
§
‘Atmosferã’—bineînţeles—câtã vreme nici sufletul nu e anaerob, nici împietrit. Îi trebuie un climat, atmosferã—nu rocã.
Negativism nesãbuit.
§
Irascibilitatea tãioasã a acelor ardeleni de demult, împotriva latinizãrii—cum e şi aceea de azi …. Fireasca tendinţã antilatinizantã, adâncirea caracterului rãsãritean. Antilatinizant în practici şi credinţe.
Pe de altã parte, cele patru vechi imnuri latine în care mã recunosc—preconiul, RORATE …, ADORO …, SALVE ….
§
A scrie—Ralea şi Eliade—stilul—gândirea—De Quincey—Marcel—Simmel, Gracq, nivelul eseisticii, ca scris şi gândire—Tresmontant şi germanistul ieşean—dispunerea favorabilã faţã de Marx. A modera expresia, a o modula şi a o pondera ironic. ‘Morgan’, poate cã şi Mckee. Articole. Chartier. Gândirea. Criticii. Invidia& ‘noul’—4 z..
Tripla definire (--autorii; eseiştii; ca lecturi--).
§
Jurist—no. 19—20, 255/ 256, 274, 319,
Nor—no. 185—186, 257/ 258, 271, 344,
§
Bagatelizarea.
§
Existenţa; frica; eroarea—asprimea.
§
Eseul confruntã şi comparã—lucruri, experienţe. Trece de la una la alta—adânceşte ‘indirect’, comparând. Punând în paralel. Arta eseului nici nu e arta de a vedea ‘ceva’, ci de a vedea raporturi, relaţii, ceea ce rezultã din comparare.
§
Ce rezultã dupã ceea ce critica e deschis exercitatã.
§
Arhiep. tessalonician era vicar papal.
§
Anticurialismul maiorian.
Pelerinaje—cf. ieri.
§
Procanon ce cuprinde în sine cele ce sânt de lipsă spre înţelesul cel deplin şi desăvârşit al canoanelor şi a toată tocmeala bisericeţască spre folosul mai de seamă a românilor—ambele ed..
§
Ca nivel al exemplaritãţii rãsãritene, ca desãvârşire a ortodoxiei rãsãritene, a specificului şi a caracterului—nu ca impostori.

Niciun comentariu: