Din viaţã

Althusser, Goldmann, Lukács, Marcuse, Heisenberg, Szent—Györgyi.
Dufrenne, Wiener, R. Florian, Kapiţa, Schaff.
Garaudy, Goblot, Sève, Kastler.
Fromm, McLuhan, Suppes, Habermas, Jaspers, Lévi—Strauss şi Toynbee. Piaget.
’83.
Marxiştii francezi de al doilea rang.
Artă. Cele trei serii—dibuite timpuriu—ĩn ’88. Neĩndrumat. Pe alese. FN, artă, metafizica, chestiunile fundamentale.
Moşul—aprecierea.
۞
Simmel şi esteticienii—Schopenhauer, dintre autorii ‘lui’; Grimm, dintre profesori; cei doi esteticieni nemţi, dintre contemporanii mai tineri.
۞
Ştiinţa tinde către anonimat, către anonimitate. Ĩn ştiinţă nu există ‘concepţii’, ‘doctrine’, ci numai ipoteze.
Abundenţa şi autoritatea concepţiilor ĩn ştiinţe, ‘personalizarea’ acestora, corespunde mai cu seamă
۞
Banalizarea.
Stil simmelian, analitic—neutru, nu claudelian.
A merita.
Dreptul de a folosi un anume limbaj.
۞
Goethe şi Claudel. Claudel e la mine ceea ce Goethe e la Simmel şi Shelley la Thompson şi Ibsen la Weininger. Panteismul. Panteismul german. Clasicism, păgânism, anticreştinism.
Creaţii.
۞
Aruncat ĩn abstract, ĩn mizeria abstractului.
۞
Pornesc de la mediocritate, insignifianţă, rutină şi blazare, banalitate şi fadoare—‘opinia generală’, etc..
۞
Claudel, ca şi Goethe, ĩnseamnă limbajul poeziei, limbajul sintetic al poeziei, al creaţiei poetice.
۞
Nu e continuare, ci transformare. Omul se transformă pentru a exista dincolo.
۞
Spiritualitatea, Goethe al creştinismului, al Bisericii, creştin, viziunea.
۞
Ce se potriveşte cu carura, cu liniile.
۞
Ĩşi alesese subiecte ca Schopenhauer, Nietzsche, arta, Goethe, Rembrandt, Rodin ....
۞
Brio. A vorbi. A complimenta. A ierarhiza. Literatură. Tandemul.
Rev.. ’20. Artă. Stilul. Incisivitatea vs. neutralitatea. Stil circumspect, neincisiv. Aforismele evreului.
۞
'91.
۞
Realul anacronism—nu se poate presupune că evreul s—ar fi interesat de filozofia lui MH—de vreme ce nimic ca aceasta nu exista ĩn vremea lui.
۞
Alte seriale—Kitano, Almodóvar,
Gama.
Cele şapte com. ale vienezei despre filme cu Cagney. ’91, 1/ l., tarabe, ½ s..
Com.—4/ 8 [2 x Cagney, Grant, ‘Niagara’];--5/ 9 [--2 x serial; serialul; filmele—no.].
۞
Trăsnea, de—a—ndoaselea, vicios, lezant.
۞
Un om care ĩşi alege să scrie despre Schopenhauer, Nietzsche, Bergson, Kant, chestiunile fundamentale ale filozofiei, Goethe, Rembrandt, Rodin, Michelangelo, Leonardo, artă, moarte.
Descris sau prezentat ca omul care a scris despre Goethe, Rembrandt, Rodin şi Nietzsche.
۞
Sclavagismul, ‘respectarea părinţilor’, preluarea critică a etapelor istorice.
۞
Subiecte ocazionale.
Subiectele cele mai excitante, interesante şi tonice.
۞
A tratat despre socialism, etică, interpretarea istoriei, măsuri socio—politice, câteva figuri politice—la care, cel puţin, s—a referit.
Tindea către o interpretare integrală a realităţii—cultură, istorie, etică, substrat metafizic al realului, sisteme politice, creaţie şi artă.
۞
Potârcă ne reprezintă.
۞
'Lesbiană, romă şi atee.'
O femeie romă, lezbiană şi atee.
Numai dacă n—ar fi impedimente. Dar nu drept criterii pozitive—ca discriminare pozitivă.
۞
Dumnezeu a creat sexualitatea pentru ceva mai bun, mai ĩnalt şi mai lăuntric, mai nemecanic —acesta este inconvenientul prostituţiei, al libertinajului, etc..
۞
Ce poate fi mai excitant decât să reflectezi la filozofia lui Schopenhauer, la Nietzsche, la Bergson, la Goethe, la chestiunile fundamentale ale filozofiei, criticismului şi esteticii, la artă, la metafizică, la moarte?
Aroganţa de rău augur, lezantă.
A nu şti de unde să ĩncepi.
۞
Epistemologia ştiinţelor sociale şi socio—istorice.
۞
Filozofi, filozofii şi scriitori care să merite reflecţia. La un filozof contează nu cartea—ci filozofia, gândirea, intuiţie.
۞
Marile subiecte—metafizica, arta, Goethe, filozofia şi chestiunile fundamentale ale filozofiei şi ale criticismului.
۞
Vârsta, viaţa, substanţa, tangibil; lumina; costum, hainele, bal. Ras. Duş.
۞
Primele cărţi—de până la 35 de ani—la 42 de ani, ĩntâia capodoperă. Cei şapte ani—tocmai perioada când corespunda cu Rickert şi Bouglé.
Ĩn ’93, avea 35 de ani.
۞
EMC, ’96; ’20. Ambele ed., ’96. Ca la EMC. Ce citea. Că citea.
۞
A fi adăugat metafizica, filologia, romanistica.
۞
Legislaţie suplă, simplă, clară, concisă.
۞
Unora lumina le serveşte pentru a ĩntuneca şi oculta.
۞
A scrie despre DB, KR, KB—stil lucid, analitic, rece, raţional, neutru, neincisiv. Mai ales, instructiva lecţie literară simmeliană—stilul neutru, analitic şi obiectiv, fără note personal—emotive. Stil ştiinţific, neutru şi analitic.
۞
Indiciul oferit de titlul rev. pe care o ĩntemeiase—ca şi de tematica ei. Sub semnul raţionalităţii, şi al unei interpretări raţionale a culturii.
۞
Suficient de generale pentru a fi vagi, nespecifice.
۞
Ĩn filozofie, o carte nu constituie o unitate ĩn felul ĩn care ar fi ĩn literatură.
۞
Autori care constituie subiecte la fel de interesante ca Schopenhauer şi Nietzsche, ceva la fel de excitant. Consideraţi ca ‘gânditorii religioşi nemţi ai sc. XX’.
۞
Analize, interpretări—ca Simmel—mai degrabă decât divagaţii, ca Schall.
۞
A nu vrea nimic.
A vrea prea puţin.
۞
Puerilitatea; nivel.
۞
Despre Ibsen, Hölderlin, romanticii. Ca la MS .... Ambele tabele. Autorii—1/ l., mari cărţi filozofice. Sh., epopeile antice. Motivele (--estetice--).
۞
O indicaţie de respect, urbanitate, bun simţ.
۞
Oligofrenism lăbărţat.
۞
Oligofrenism, nu vioiciune spirituală, ci mitocănie, ghiorlănie brutală.
۞
Raţionalul, nevoia de armonie şi simţul frumuseţii; s—a vorbit de Goethe şi Leonardo, nu de fufe.
۞
Mârlănie, prostie. Aversiunea. Experienţe.
۞
Plătăreşti din Călăraşi. 1930, Cristea. Cele patru icoane ale lui Matei, din catapeteasmă. Sf. megalomartyr Mercurie.
۞
‘Că poate fi şi altfel.’
۞
Ca metafizician şi filozof al artei—nu principal ca filozof al culturii. Sub semnul intelectualităţii.
Iar evreul distingea răspicat ĩntre a face metafizică şi a face ştiinţă.
۞
Metodologia sau vreun aparat nu pot ţine locul bunului simţ. Bunul simţ este de partea vieţii.
۞
Nonşalanţa anglo—americană ĩn a ignora/ desconsidera filozofia nemţească—gamă de la ignorare la aversiune.
۞
Anual—ca la Simmel—şi ca la Chartier—Kant, Hegel, Aristotel, Platon, AS,
۞
Esenţial este faptul că Simmel nu alterna, ci percepea simultan că există câte ceva valabil, o contribuţie a lui Kant şi Nietzsche, a lui Goethe şi Bergson, a lui Schopenhauer şi Marx. Că existenţa contribuţiei unuia nu implica nulitatea celorlalţi. Putea sesiza simultan mai multe contribuţii spiritual—filozofice, nu infera din realizarea unuia nulitatea celorlalţi. Şi Cohen, şi Rickert—şi Nietzsche [--la fel era şi Weber—şi Nietzsche, şi Rickert--].
۞
Noţiunea de subiecte excitante, de prim rang.
۞
Articole, studii despre DB, KB, KR, Ghica, AS, Păr. Teilhard,
۞
Subiecte la fel de excitante ca Schopenhauer şi Nietzsche—şi ca Rodin şi Rembrandt.
Isihaştii.
۞
Una e ceea ce Simmel studia, altele sunt subiectele despre care scria—sau ĩn legătură cu care se pronunţa.
۞
'Cu augusta lui mână.'
۞
Mari cărţi savante. Cărţi de istoria artei.
۞
Atingerea mutuală. Ţinerea reciprocă ĩn mână.
۞
Premial.
Medicul extremist neamţ.
۞
Tonul energic, alert şi viril al vechilor eseişti—Papini, Eliade.
Numai gazetărie superioară.
۞
Artă. Termenul german. Mai ĩntâi ca filozof al artei şi ca metafizician—nu ca ‘filozof al culturii’. Ĩnsemnul raţionalităţii.
۞
Recomanda cărţile lui Ioan al Sf. Toma, Jourdain, Sertillanges, Rousselot, Grabmann, Durantel.
۞
Adulte. Cravată. Haine. Artă. Mai ĩntâi ca filozof al artei. Eseuri; teologii nemţi.
۞
Tomiştii la fel de interesanţi ca Nietzsche şi Schopenhauer.
۞
Figură de cufurit, de păduchios, de scorojit.
۞
Dietă mizeră, gândire subnutrită, denutrită.
۞
Din lista franceză de neotomişti lipsesc şi Pieper, şi Philippe. Realism. Relaxat. Cartea lui Vlăduţescu, ceva vetust şi pedant.
۞
Mari cărţi teologice ale sc. XX.
۞
Ed. ě franceze—4 ½ ani.
۞
Era vorba despre Hamelin—v. pg. 18, nota scrisorii a patra.
Unul din autorii antebelici la care se referise şi Ralea ĩntr—un reportaj cultural.
Cartea kantiană, sau manualul de kantism—al lui A..
Ĩi recenzase cartea şi—i acorda cărţii şi gândirii ĩntâiul rang.
۞
Minte nefantastă, logică, raţională, de bun simţ—şi de o adâncime incomparabilă, nemăsurată.
۞
Vierme hidos.
۞
Simpatie.
۞
24 de cărţi filozofice studiabile.
Neotomismul trece mai ales drept o filozofie, o ĩnclinaţie filozofică.
Cele trei clase—ed.—colete ...—isihaştii.
Filozofie, teologie, spiritualitate, Părinţi. Subclase ale reflecţiei. Cărţile de sapienţialitate.
۞
Filozofii, autori—studiabili ca la evreu.
۞
Eseuri, filozofii interbelici, a sorta.
۞
Există o iubire mai ĩnaltă, una fără greş—aceea a Lui Dumnezeu. Iubirea desăvârşită există—chemarea la divinizare a Lui Dumnezeu.
۞
TV, Ungureanu, academicianul.
۞
Peppe—‘prea mult timp’, conservatism, teologie, muzică, Dna. Coulter.
Lectura şi reflecţia, teologia apuseană, muzica.
Mişcarea conservatoare şi teologia occidentală.
۞
Inteligenţă şi farmec.
‘Frazele sunt la locul lor’.
۞
Răul. Aţâţarea. Demonizări.