Din viaţã

Pe ce joc, pe ce mizez.
Ceea ce nu e, de fapt, viaţã; nu e, ĩn sens calitativ, viaţã—‚la prag’.
۞
Paşoptiştii pseudoromantici—sau junimiştii, independenţi? Dincolo de reuşitele sporadice medievale şi premoderne. Cu cine ĩncepe literatura noastrã? Cu Asachi şi Eliade, cu paşoptiştii—sau direct cu junimiştii?
Eu aş ĩnclina pentru ultimul rãspuns.
Literatura ca laturã a unei cuprinzãtoare mişcãri culturale coerente.
۞
Mã ĩntreb dacã n—am rãmas un fel de criptokantian.
۞
‚Ses journaux parisiens tenus sous l’Occupation ne lèvent pas le malaise, bien au contraire. Il lit la Bible. Le port obligatoire de l’étoile jaune, imposé fin mai 1942 aux juifs dans Paris, n’a pas l’air de le troubler, alors qu’il connaît le sort qui leur est réservé. Lui note ses rêves. Il téléphone à Jouhandeau et médite dans son cabinet ouaté sur « une évidente délectation à se plonger vers un avenir fatal ». Il feuillette Spinoza, lit des études sur le marquis de Sade, rajuste bien sa croix de fer et son col à feuilles de chêne pour dîner au Ritz. Il n’a que des réflexions sur César, le tsar, le Kaiser. Il brasse les civilisations’.
۞
Juriul de premiere, colectivul de premii, cine decidea.
۞
Noţiuni cam vagi, cam nebuloase.
۞
Romanele depãşesc ca interes omul, care e farsor, ironic, aruncã ĩntr—o doarã cuvinte, aşa, la plesnealã, ĩn doi peri.
Un respect afectuos, chiar dacã şi ironic.
۞
Despre cãrţi (Molière, Huxley; Tãnase; Breban; un Steinbeck), ediţii, lecturi. Considerabile plãceri. Literaturã şi bibliofilie se completeazã reciproc.
۞
Spinoza vroia sã spunã cã metafizica lui e o ĩnţelepciune—ba chiar cã aceastã componentã sapienţialã e decisivã. Spinoza readucea filozofia la condiţia ei anticã de ĩnţelepciune. Sau, ĩn orice caz, asta e ceea ce ĩşi propunea, ceea ce intenţiona.
۞
Uneori e la fel de interesant sã se vorbeascã de trãdare, perfidie, josnicie. Trãdarea poate constitui un subiect la fel de important ca şi iubirea. Romanele şi analizele trãdãrii şi perfidiei pot fi la fel de interesante ca acelea ale iubirii. Romane despre GERUL UMAN.
۞
Acel ton de pasiune exaltatã cu care ştiam sã vorbesc despre o femeie.
۞
Defetism. Replierea ĩn defetism clisos, ĩn defetism ĩngãlat.
۞
Desãvârşita integritate artisticã.
۞
Competenţa ĩn privinţa artei nu e o intenţie, ci o realitate.
۞
A accepta, nearb., provocãri reale. Superficialitatea. ‚De formã’.
7 ani—amanta intelectualã a lui MP.
Gâşte.
Care e mişcarea vieţii, şi care e aceea a abstractului.
۞
Cei care lasã sã se interpunã raţionalitatea—ca frânã—ĩn ripostele biologice.
۞
LOGICA, ETICA şi presocraticii.
Ĩnsã, la fel de bine, Camil P., HB, . Conteazã. Stimulii gândirii. A nu (mai) trişa.
Viaţã—lecturi, imediateţe, jurnal—ca la ‚Morgan’. Absurd. Larga deschidere. Casã. Colete ....
O listã de 28 de autori—dintre care mãcar 9 poeţi.
Locuri, oraşe, privelişti, pajişti, parcuri, grãdini, stimulii trupului. Dimensiunea transcendentã—clasicii, gândirea. Contrapunerea. Contrastul.
۞
Când inima omului devine ‚scoarţã’.
۞
Pe de—a—ntregul bãrbat.
۞
Vârstnicul satir.
Teribilisme.
Pozeur.
Blazat.
۞
Abrevieri. Arta abrevierilor. Fluxul stilului.
Numai etichete, 2—D.
۞
Foarte jenantul pedigri intelectual—cultural al ateismului anticlerical şi fanatic.
۞
E NUMAI TRANSCRIEREA PRIMEI IMPRESII.
۞
Istoric, aceastã maliţiozitate anticreştinã avea alt sens atunci.
۞
Când a ajuns şi el la vârsta maestrului ironizat, când a ajuns sã aibã anii aceluia.
۞
Acest cãrturar parizian, ĩnsetat de istorie militarã, ĩncântat de ea, de istoria soldaţilor şi a faptelor de arme.
۞
A deosebi ĩntre prima impresie, şi elementul intelectual—cognitiv, elucidarea.
۞
Ca simbol—şi ca abreviere—ĩnseamnã culturã şi ambient, bibliofilie, etc..
۞
A mã gândi la atuuri—şi a le avea ĩn minte.
۞
Novice.
۞
Satisfacţia o aduc provocãrile acceptate şi ĩnvinse—nu cârpãceala.
Cârpãcealã.
Plictis.
Zero.
Superficialitatea.
Articole ....
Novice.
Reformarea.
۞
A şti unde sã se opreascã cu joaca.
۞
Ce fel de impersonalitate.
۞
Romane despre intelectuali.
۞
Romanul universitar, ca gen englez.
۞
Cãrţile lui; cãrţi despre el; cãrţile francienilor autohtoni. Evreii.
EL—vârsta, autorii; EL—ed., tarabe.
۞
Deocamd.—a primi, a accepta, pânã una—alta, sugestia despre valabilitatea trad. româneşti—cu excepţia ştiutã.
Şi, de aceea, ĩn cea de—a doua ed.—care e şi cea a copilãriei mele, şi a primilor mei paşi.
۞
A depista şi dejuca autodeprecierea implicitã.
۞
A alege UN sonet—ĩntre toate.
۞
Apare mai degrabã ca un maimuţoi batjocoritor, anticlerical din ranchiunã, rutinã şi mãrginire.
۞
Numai ca rezultat al clarviziunii date de experienţã; ca termen al experienţei.
۞
Ca unelte de spiritualizare—ca Vergiliu ai vremii noastre, ai modernitãţii—Beyle şi Balzac, etc..
۞
A face ceva cu timpul—vs. a disipa.
Pleavã.
Superficialitatea.
Cârpãcealã.
Utilitatea.
۞
Dickens, Meredith, Trollope, clasicii francezi—izvoare, culturã, reflecţie, a compara, a confrunta. Romane. A testa. Neaprioric.
Autori la ale cãror cãrţi te referi ca la izvoare de reflecţie, cu care confrunţi experienţa, etc.. Care inspirã gândirea. Simţul clasicitãţii respective.
۞
Exemple convenabile.
۞
Gustul francez—senil, burghez, şi ĩn mod cert ridicol, pentru scufii, etc..
۞
A ajunge sã cunoşti o carte.
Iluzia de a fi scos totul din ele—de prima datã.
۞
Pasquier.
۞
Ca unul de—al lor, care a fãcut pasul ĩnainte; relaţia fireascã cu cultura laicã şi modernã—ca unul dintre ei.
۞
Modelul fundamental—şicanarea—ca tipar esenţial al relaţiei umane.
Altfel, o atitudine iniţial criticã, exclusiv negativã, poate sã facã loc admiraţiei. Fermul deziluzionism, critica constituie o bazã solidã, curãţã terenul, lecuiesc de iluzii.
Iluzorie comunicare.
۞
Ca primã impresie.
V. şi evreica. Articole ....
Superficialitatea.
۞
Dna. Maitzen, Gilbert, Keenan, ‘Morgan’ şi Hunwicke.
Da, soluţia este:--a intenţiona şi a lucra—nici numai a lucra, ĩnsã nici numai a avea de gând.
[Adicã, din nou, ‚sã alergãm şi sã ne rugãm’, sã alergãm ĩn timp ce ne rugãm, ĩntrucât intenţia este o rugãciune.]
۞
Goticii—ed.; FUNDAŢIA. 3 clase. A studia. Poeţii. Biblia; Psalmi, versete.
۞
Transcrieri; gândirea [articole ..., eseuri], viaţã [2 x PG—schiţe, Psalmi—remarci; evreica; VK].
Eseuri—ME, ed., 2 1/3 ani.
۞
Oamenii care se prefac cã nu vãd lucruri, cã nu observã.
۞
Medicina, ca deprinderi practic—intelectuale, a fost şcoala mea. De asta nu mã voi dezice.
۞
Ca schimbare de rit—nu ca apostazie.
۞
Oameni care sunt şi gânditori.
۞
Romanismul ca mãrginire apodicticã.
۞
Anabaptistul; a preda ‚mari cãrţi’, cursuri de perspectivã universalã.
۞
Ceea ce e citibil mereu, oricând, oriunde, ceea ce e universal citibil, mereu de interes.
۞
A discuta un element. A trata un element.
۞
Tânãrul Gracq, hegelian, ĩl admira pe autorul Lenin, şi ĩl considera pe Troţki un scriitor notabil. Gracq avusese un gust viu pentru lecturi teoretic—filozofice, inclusiv pentru tratatul existenţialist sartrian.
Acest desãvârşit cititor consuma literaturã (--poezie, romane, teatru, genuri--), filozofie, istorie, geografie, muzicã, cinema.
Vârsta—expresia—eseuri—articole ...—A., CT—blogul specializat, tematic. Abrupt.
Dacã Lenin ĩi poate fi iertat lui ....
Gracq şi Tournier diverg ĩn privinţa lui Hegel şi Kant, a turneelor de lecturi prin şcoli [blamate şi desconsiderate de cel mai vârstnic], Proust, prezenţa mediaticã, istoria şi dimensiunea istoricã, probabil şi creştinismul; sunt amândoi oameni de culturã germanã.
۞
Sunt nevoit sã constat absenţa gustului şi a inteligenţei la unii prin aceeaşi mişcare prin care i le recunosc lui Wilde.
۞
Descris ca o reptilã, rece, etc..
Vârsta, marea, turism, plenar, viaţa realã; a nu vrea nimic. A vrea prea puţin. Crispare.
۞
Marxismul luat ĩn vrac cu bolşevismul, otova.
۞
Conteazã.
Aprioric.
A testa.
Forma e crusta; diagrama e substanţa. Nehistrionic. Decabotinizat. Realism.
Ca pe JV. 1/ zi. 2 x francezii—ca la MT—ed., pe o viaţã, a alege ..., a folosi—ca pe JV.
Nu—s numai ‚carenţe’, absenţe, ci erori ‚pozitive’, lucruri greşite.
Ce fac cu viaţa mea; ce aştept sã facã altul. Blogul; autorii. Genuri. Genuri—ed.. Vârsta, marea, turism; turism—valuta.
۞
Ĩncât sã reflecte experienţa şi existenţa—nu intenţiile.
Abstractul.
Aprioricul. Fofilarea.
۞
A investiga cãrţi, autori, gândiri. Iisus. False considerente. Falsã penurie.
Iisus.
4 x ....
۞
Dehistrionizat. Expresivitatea. Expresia. Expresia—vârsta. 4 x .... Iisus.
Iisus.
۞
Provocãri, exersare, vârsta, un scop, latina. Sfat. Moşul. Dezlânarea. Ritm. 4 x .... Iisus.
۞
Fericirea intelectualã vs. dezlânare. Dum. ĩn zori beau cafea dupã cafea şi ascult manele pe TARAF [‚Locurile—n care ne—ntâlneam’, ‚Nunta’].
Factori de abrutizare. Nu atât transcrieri, ĩnregistrãri—cât creaţii, ceva finit, relevant.
Ceea ce nu e suficient ĩnsã e necesar, e un bun ĩnceput, de nerepudiat—imnografia din perspectivã esteticã.
Pleava—ca flux rapid—ceva vicios, tendinţã. Ispite. Principii. Necritic. Novice. Flasc. Novice.
۞
Tendinţele care se mişcã ÎN INTERIORUL Bisericii. Confruntând ceea ce E Biserica, cu calvinismul, protestantismele, etc., diferenţele sunt vãdite. Palavragiii şi demagogii antiautoritari care abuzeazã tocmai de autoritarism; cãrora autoritatea le displace numai când e ĩn mâna adversarilor. Pluralişti care vor pluralism numai cât le e necesar pentru a—şi face loc.
۞
Reprezentare corectã.
E de aşteptat ca, odatã principiul ales, aplicãrile lui sã fie contrariate, de vreme ce ĩntregul trebuie reacomodat.
۞
A avea ceva de spus.
Am cunoscut douã momente de poezie ĩn viaţa mea—cu Carducci şi Arghezi.
۞
Un scurt vers eminescian, la Arghezi—‚L—oi sãruta nebun de jale’ (LITANII, 1910). Eminescu sau, mai degrabã, la o a doua privire, Goga.
NU MAI ZÃRESC ... (reia şi) schiţeazã mişcarea OSEMINTELOR, incantaţia melancolicã.
۞
Cum se citeşte poezia.
Ĩndelungã familiarizare cu câteva opere—ĩn accepţia azurie a familiaritãţii—care pentru lichele ĩnseamnã acrealã, degradare.
Transcriu experienţa şi existenţa, nu intenţiile.
Poezia e forma purului prezent.
Aspectele prozodice.
Streinu, Constatinescu, Cioculescu—marii noştri critici de poezie.
Existã vizite, şi ocazii, şi membri ai familiei—‚cei ai casei’—ĩn sensul ales al descoperirii, al alegerii—ca la marii antici. Cei care au ceva de spus, mereu, cei de care nu te mai saturi. Cei vrednici de o atenţie cvasipermanentã—şi de a fi citaţi mereu, sau de predilecţie.
Ĩn literaturã mã recunosc ĩntr—un mod unic şi complet, ‚fãrã rest’, aşa cum nu mã mai recunosc ĩn niciun alt sector al creativitãţii.
۞
Dupã ce [aproape] o viaţã a recomandat CRUSOE ca pe o capodoperã, Tournier scrie ĩn articolul despre QUIJOTE cã respectivul roman englezesc este ‚mare şi plictisitor’, arãtând cã nu gândeşte altfel decât toatã lumea—şi decât mine, care ĩi preferam SAWYER, ALICE şi HEIDI.
Atâtea din cele spuse de acest om sunt peroraţii la plesnealã, ĩn doi peri, luãri peste picior ....
۞
Ĩn '96, când cineva l—a—ntrebat pe Liiceanu de Spengler; ĩn ‚97, pe Antohi de Ţuţea, şi pe Breban de Nietzsche.
Conferinţele, poezia, critica literarã.
۞
A mã trãi plenar—fire criticã—ce face faţã—ca Gracq, pl. II, exersarea—necomplice, neconcesiv. Ĩn fond, necruţãtor cu stilul.
۞
Dupã Revoluţia bolşevicã, trecerea s—a fãcut de la comunism la marxism—şi nu invers. S—a fãcut din marxism o platformã a bolşevismului, i—a fost aservit acestuia—bolşevismul convertea la marxism şi justifica marxismul—şi nu invers. Aceasta este perversiunea ideologicã. Marxismul a ajuns sã conteze ca platformã (--şi alibi--) pentru bolşevism, castrism, etc..
Traiectul tipic a devenit cel de la bolşevism, de la leninism—la marxism.
۞
25 gr., 20 gr..
Saci.
۞
‚Povestirile sintetice’—BALTHASAR, L’ÉTUI DE NACRE, LE PUITS DE SAINTE—CLAIRE. CLIO. LIVRE DE MON AMI; PIERRE NOZIÈRE. ABEILLE; NOS ENFANTS.
Nemulţumirea faţã de divinizarea lui absurdã s—a transformat, chiar la foşti fideli, ĩn nemulţumire faţã de arta lui ĩnsãşi.
Undeva, o rãzleaţã referire la SALAMMBÔ.
۞
Intenţiile montaigneene, de desuet cãrturar, ale parvenitului.
۞
EL, AF, impresioniştii, AG, ed., AP.
AF, EL—vârsta, HJ, GM, Hardy, romancieri, creaţie. Breşa.
Hiaturi.
4 x ....
Iisus.
Romane.
۞
Romancierii englezi.
Romane victoriene.
Complexele—francezii şi englezii—fiecare, complexat de tradiţia naţionalã a romanului.
Antologia, paralela; ed., turism, dezamãgirea.
4 x ....
Iisus.
Romane.