A Little Litany--Gilbert Keith Chesterton

A Little Litany--Gilbert Keith Chesterton

Portetul ĩn versuri, metafizic şi fizic, al Deiparei, Litania lui Chesterton ĩnsumeazã ĩn forma gnomicã şi abruptã a poeziei zise ‚metafizice’ rezultatul meditaţiei şi experienţei lui de creştin; frumuseţea virilã, netã a acestor versuri tãiate ĩn minerale incandescente aminteşte de stilul spiritual şi energic al şcolii poetice metafizice. Fiecare invocaţie marianã tradiţionalã reluatã de Chesterton nu e ‚explicatã’ ĩn sensul didacticismului—ci mai degrabã regãsitã ĩn strãlucirea situãrii ei fireşti. Imaginile ţin, mi se pare, de ordinea sculpturalului şi a vigorii, a robusteţii, a fondului de sãnãtate şi deplinãtate. Niciun fel de langori, ci o naturaleţe abruptã, promptã, scânteind ĩn exactitatea imaginilor. Chesterton traseazã imagini ale maternitãţii excepţionale şi ale copilãriei divine, ĩn paradoxuri puternice—de unde hieratismul convingãtor şi niciun fel de bleagã, romanţioasã domesticire—ci jubilaţie ĩn scânteierea formulãrilor energice. Naturaleţea percepţiei lui Chesterton prezervã intacte caracteristicile supranaturalului ĩntrevãzut—‚Till in a corner of the high dark house/ God looked on God’.
MICA LITANIE a lui Chesterton conţine câteva imagini uluitoare ale raportului dintre Deipara şi Dumnezeul ei—ea e casa de aur al cãrei locuitor e Dumnezeu; ea—i oglinda, şi Dumnezeu—lumina; ea e steaua zorilor Lui Dumnezeu; litania aceasta, ca şi, de fapt, toatã literatura lui Chesterton, are caracterele unui obiect fizic, ale unui obiect de artã—litania seamãnã cu un obiect de aurãrie, ‚a house of gold/ To see in pictured walls his storied world/ Return upon him as a tale is told’—Hristos apãrând ca ‚naraţiunea divinã’, ‚nararea Lui Dumnezeu’, manifestarea narativã a Lui Dumnezeu.
Litania este o succesiune de imagini redate ĩn vigoarea lor frapantã, neabstractã, şi Chesterton reia câteva din atributele enumerate de Litania lauretanã. Forma poemului este una modernã, organizatã de meditaţie ĩn naturaleţea ei neconstrânsã de simetrii exterioare, şi favorizând selecţia câtorva imagini şi adâncirea lor, dupã o ordine intuitivã—Deipara ca poartã a Cerului, casã de aur, oglindã a desãvârşirii, stea a dimineţii, jilţ al ĩndurãrii, turn de fildeş şi trandafir tainic--invocaţii tradiţionale surprinse de Chesterton ĩn zborul lor la ĩnãlţimea iubirii, ĩn vastitatea autenticã a conotaţiilor lor fizice şi metafizice.
Caracterul acesta artizanal al literaturii lui Chesterton este interesant, pentru cã omul şi artistul Chesterton nu era un mallarméan sau un decadent; deprins sã lucreze ca ziarist, scria mult. Cred, ĩnsã, cã laboratorul lui era mintea, nu vreun vraf de manuscrise pigulite.