Tolstoi şi cititorii lui

Tolstoi şi cititorii lui




Ce le place, la Tolstoi, marilor sãi cititori?
În mare, existã la Tolstoi literatura militarã şi realistã şi aceea moralizatoare şi pilduitor—instructivã, greşitã, dupã Chartier şi Nabokov.
Probabil cã cea mai reuşitã parte o constituie cele trei romane din anii ’60—’70, ‘Povestirile din Sevastopol’ şi proza de tematicã militarã, ‘Hagi—Murad’, autobiografiile din anii ’50; iar cea mai perisabilã o constituie literatura moralizatoare—un roman, nuvelele, teatrul, eseistica şi publicistica religioasã atât de franc detestatã de cãtre Nabokov.
Unii l—ar considera drept un artist care a decãzut, alunecând din realismul impecabil în moralismul cel mai detestabil.
Ibrãileanu, Zarifopol, Paleologu, Chartier, Nabokov, Gracq şi Joyce au dat cu toţii interesante aprecieri despre creaţia lui Tolstoi—meritele şi scãderile ei.
Zarifopol şi Ibrãileanu vedeau ceva merite chiar în literatura tolstoianã tezist—moralizatoare, Chartier tindea sã o conteste, pe când Nabokov era chiar foarte rãspicat împotriva ei.