Din viaţã

ALTE NOTE DESPRE SIMMEL

Simmel nu constituie un motiv de a—i plăcea pe filozofii de catedră nemţi—sau pe ‚ceilalţi filozofi nemţi’—--de a trece ‚de la el, la ei’—de a le transfera şi lor ceva din meritele sale—ĩntrucât el chiar era altminteri decât ei toţi. Simmel este filozoful neamţ cel mai necaracteristic, cel mai neconvenţional, autorul care a debutat cu ‚psihologia muzicii’. Pe de altă parte, scrisului său i—a fost obiectată o anume mlădiere sau inflexiune snob—mondenă, o convenţionalitate de acest fel—nu savant, ci snob—monden.
Ĩn calitate de filozof german, el e la fel de nereprezentativ ca şi Schopenhauer şi Feuerbach—alţi doi franctirori. Simmel a recunoscut ĩn cei ca Marx şi Weininger interlocutori.
Ca absolvent, Simmel a avut de—a face cu mastodonţi şi hipopotami filozofici de tip Helmholtz, mamuţi lânoşi. Simbolic, s—au ĩntâlnit şi s—au confruntat ce e mai bun şi ce e mai rau ĩn filozofia germană—supleţea simmeliană şi mamuţii de catedră.
La fel de favorabilă ĩi e şi comparaţia cu hipopotamii marxişti care chipurile i—au urmat ĩntr—o privinţă sau alta—şi a căror mândrie a constat ĩn a—l fi contrazis; dealtfel, caracteristic lui Simmel e faptul că nu era defel un ‚marxist’—ci un filozof lucid care găsise lucruri interesante ĩn scrierile lui Marx.
Nimic mai puţin decât această ultimă fineţă şi subtilitate nu e acceptabil. Simmel era omul unor ĩnzestrări deţinute la un nivel suprem, ĩn grad suprem. Ĩntr—un anumit sens, inflexiunea lui Simmel e una latină.
۞
Stilul neutru, obiectivitatea, criticismul. Nu erau nici elucubraţii, nici jonglerii, prestidigitaţii.
۞
Accesul ĩl dă metafizica; ĩndemnul lui e tot metafizica; substanţa scrisului lui e metafizica.
۞
Superstiţia erorii principiale sau fundamentale a unei filozofii, a greşelii capitale.
Unii se dedau unor asemenea jocuri sofistice:’—X ar fi fost un mare filozof, numai că ...’—şi urmează un pretext.
۞
O carieră filozofică ĩncepută cu ‚psihologia muzicii’. Ceea ce pedanţii luau drept frivolitate nu era decât simţ, ‚ureche’ pentru ceea ce e mai fin şi subtil, originalitate, neconvenţionalitate. Nimic mai puţin decât atât nu poate fi mulţumitor.
۞
Bagatelizarea; pedanţii execrabili. Sociologia parfumului, etc.. Epigonism. Creator. Marele interpret al lui Goethe, Kant şi Rembrandt.
۞
Asocieri arbitrare.
۞
Filozofia artei ca subclasă sau subcategorie a esteticii.
۞
Ca filozof al artei, Simmel e prototipul marelui burghez care—şi permite frecventarea galeriilor, etc.; Chartier e intelectualul care lucrează cu albume, cu ce se găseşte, cu reproduceri.
۞
Un mare—burghez evreu berlinez, extrem de ĩnlesnit.