Din viaţã

Ca sã mã fac de râs şi aici.
Nicio grabã.
Haine de varã.
Paţachina dobitoacã.
Deprinderea, obişnuinţa de a jigni.
§
Laşã şi servilã cu cei care o umilesc.
‘De fiecare datã când vã întâlnesc, îmi e atât de fricã, încât paralizez. Mi—aţi distrus viaţa. Aveţi o capacitate unicã de a oferi durere, chin, umilinţã.’
Ora—pãrul—privirea—no..
A surâde.
§
Iubirea. Nuntã. Zgurã. Scrum.
§
Douã ed.. Trad.. Deteriorãri—‘Cocoşatul’ sau ‘Rusia …’. Douã ed.. Trad.. Ambele ed..
§
Descurajarea. Priviri urâte. Cât a contat pentru ea. Precauţii. ‘Cât vã mai amuzaţi toate de chinul meu!’. Urã. Maşina—familia—expatrierea; casã. Obez, murdar. Haine. 6 l..
Batjocura generalã—reflectarea neştiutã de ea—mofluz, gluma. Cã am rãmas mofluz. Cã plec mofluz.
‘Vreun an’. Calmul ei. Coşmar. 10 l. de coşmar. Sechele. Rãni. Comunicarea. Clişee.
§
Nici dupã 2 ¼ l.. Dublarea supliciului.
§
Azi (vin.), furia, ura—biletul—surpriza, incertitudinea.
§
Semne—urã—priviri duşmãnoase. Obez. Murdar. Maşinã. Letargia. Casã. Niciun copil—carierã—şofat—casã. Posac. Privirea—distribuirea—vacanţã.
§
Surâs amar.
O femeie bãtrânã, neinteresantã, cvasioligofrenã, rea, ocupatã şi necioplitã (şoferii şi benzinarii; avansurile; dormitul).
Proximitãţi. Dezgust.
§
Obez. Murdar. Lipsa de haine, casã, bani. Falus.
Haine. ½.
§
Iertarea—furia, azi—biletul—privirea ostilã.
§
Umilit: no.. Aniversarea.
Una care vrea ca toţi camionagiii şi benzinarii sã îi ştie numele mic.
§
10 l.—coşmarul.
Îngrijorarea.
Şansa—3 z..
Familia—10 z..
‘Sunteţi aşa de schimbatã—aproape de nerecunoscut. Vã recunosc numai dupã privirea ostilã.’
Şoferii şi benzinarii. No.. Privirea urâtã.
§
Vârsta.
½.
Ratarea lunii însorite, a aniversãrii, a Paştelui.
Ura familiei mele.
Vacanţa—cu 1 ½ l.—chiar cu 1 ¾ l..
§
Pentru a mã umili, sau pentru a mã minţi.
Cam neconvinsã, cam fãrã convingere. Vârsta, meseria, firea, trupul.
Chipul. Spontaneitatea surâsului.
§
Cu toatã priceperea—cu tot surâsul voios (joi)—cu toatã prezenţa ei, în zori—cu toate cele trei jertfe.
§
Îngrijorarea—ca sã îmi dea ocazia sã o salut—
§
Îngrijorarea.
Familia—10 z..
§
Îngrijorarea.
§
Revenirea ei la privirea de acum 7 l..
§
Mereu la cel mai rãu nivel posibil—uniformitatea—nevrozã de eşec—efectul, ‘înfrângeri’—de ce ‘înfrângeri’, cremenea—de ce trebuie sã fie atât de pieziş, altfel.
§
A da cu tifla pramatiilor.
§
Lipsa de strãdanii, eforturi disproporţionat de neconvingãtoare; orgoliul şi laşitatea—prãbuşirea mea, copleşit de frici şi de descurajare—antipatizarea—interpuşii, mahalaua; întortocherea: mai bine sã îi spunã oricui altcuiva—mahalaua cu cele care o antipatizeazã —şcolirea mea, interpuşii.
Nãravul de a discuta astfel de lucruri cu oricine altcineva, cu strãinii, numai cu mine, nu. Întortocherea.
§
Familia—10 z..
§
Dispreţ (dec.), urã, fricã, milã.
§
Acelaşi fel ticãlos, laş, delãsãtor şi întortocheat.
§
Prãbuşirea—letargia—de ce a fost necesar supliciul—legea tãcerii—tripla ratare--. 6 l.. Emoţii pozitive dezinhibate, nezãgãzuite. Trei persiflãri (imprimanta; mofluz, bonurile; bãgatul botului). La cel mai traumatic şi absurd nivel. Vacanţã. Ratarea triplã. Cu stângul. ½. Fusta.
Ziarele: ed..
Loara.
§
Şoferii şi benzinarii, camionagiii şi drumarii.
§
Barbaria şi duritatea glumelor.
§
Se îngrijoreazã de mine mai mult nişte strãine—decât ea. Le pasã mai mult strãinelor (mâna pe umãr; privirea—ieri; Miledy; Corina U., îngrijorarea Corinei U., privirea ei scrutãtor—îngrijoratã). Pogorât între fiare. Câtã ticãloşie, câtã brutalitate!
Sub demnitatea ei.
Nicio grabã.
Zorul. Graba. Familia—10 z.. Loara.
§
N—a mai rãmas decât încrâncenare.
§
Amintirea batjocurilor.
Dacã noi nici nu ne—am ţinut de mânã—şi deja ne urâm.
§
Scurtarea. Nu s—a putut scurta deloc.
La cel mai lamentabil nivel.
§
Cât rãu mi—a fãcut. Cât m—am chinuit. Lãsat sã mã chinui ca un animal. Alungat ca un animal.
§
Nu e mai bunã decât ei. E şi ea de teapa lor.
§
Laşitatea îi e pe potriva cruzimii.
Nu e niciun triumf, ci o prãbuşire necurmatã.
§
10 l. de distrugere, de erodare.
§
‘Am simţit cã o sã—mi aduceţi numai durere şi nenorocire.’
Maşina—preţul tinereţii—oricum ataşamentul s—a format—compararea—el a avut—o când ea era de 20 de ani. Eu preiau resturile, ce—a mai rãmas. Un an s—a mai pierdut.
Nicio grabã.
E greu când cineva te iubeşte: trebuie sã ştii şi altceva decât sã—ţi desfaci picioarele.
§
Îngrijorarea—maternã—încrederea—pe fazã—energia—SME—strãdania de a fi mai bine—împãtrita risipã (anul; luna însoritã; aniversarea; Paşti), împãtrita risipã irecuperabilã—nimeni nu ne va restitui anul acesta, luna cu vreme bunã, etc.. Secãtuit, sleit.
§
Despre romane scurte.
§
O biruinţã asupra poftei de cârnaţi.
§
Iubirea fiind cel mai înalt lucru de sub Soare, demnitatea metafizicã a cuplului e neegalabilã.
§
A alerga cãtre ea cu încredere.
§
Demonul fricii. Chiar şi dupã cr. de deosebire din dum. gãrzii, frica e necuratã, e de la diavol. Stãvilarul. Iertarea.
§
Pãcatul de a fi morocãnos, posomorât, mohorât, de a strica dispoziţia.
§
Atacabilã.
§
6 l.. Letargia. Casã. Surâsul—ştiind şi de jertfele ei. Am lovit—o de cinci ori pânã acum (marţi; etc.). Butor, MP, argeşeanul, aprecieri, ‘Eneida’, AG, ‘Quijote, defecte, NM. Butor şi MP (cu ‘Swann’).
Alte trad. anapoda—ME de M, A..
Butor, Proust, ‘Eneida’, ‘Quijote’, Montaigne şi Chartier, chiar Vrânceanu.
§
NI, A., H de B.
Contestarea. ME.
Impresia.
’97. ’96—’97. Rev.. Recenzii. Marele dicţ.. Articole.
§
Mã gândesc la articolele lui MZ. Culegeri. Dramaturgia.
§
‘Maestrul şi Margareta’& ‘Ghepardul’. Trad..
Auzisem de jurnal; auzisem de dicţ.. Citisem despre ambele. Citisem, în ’96, toamna, jurnalul (prozaismul, machismul literar, cã era uniat, cã se specializase în preotul acela uniat; natura mai degrabã politicã a jurnalului, dezamãgirea); citeam din dicţ.. I—am vorbit huşeanului despre jurnal, i l—am descris şi analizat.
Cert este cã—l confundam cu alt ardelean, Balotã. Mã gândeam la el ca despre Balotã, pe care—l citisem în ’97 (o culegere anostã, ternã).
Obiecţiile stilistice, literare, ale lui Ştefãnescu, împotriva universitarilor ca Balotã şi italienistul îmbâcsit Papahagi (--chiar colaboratorul uniatului, la dicţ.--). Îmbâcsiţii. Ed. de proze.
§
‘Vroia mereu’. Vrea mereu. Unirea, împreunarea. Îndestulãrile robuste. Amintirea vie a plãcerii. 46.
§
Întâietatea unirii& amintiri, Japonia, liant, contexte, latura, vârful relaţiei, miza, realul& nesaţ& îndestulãri& nesaţul de contopire în plãcere, de comunicare a simţirii. Coapse, fusta.
Dana—fâşneaţa—blonda cu fustã scurtã—decolteul, ed..
§
Coapse, fusta.
§
Montherlant despre amintirea fericirii fizice, a bucuriei trupeşti.
§
Ce ar posta MT, dacã ar fi blogger.
§
Dna. Grandi ca tipar al femeii vrute într—adevãr. Tenul.
§
Medicul neamţ.
Un roman pe care sã—l citesc mult la un moment dat.
Îndestulãri& nevoia de îndestulãri, respiraţia& coapse; fustã& Loara& ca neokantianul francez la A.—exemplarul.
§
Tarabe—atingerea.
Ieri (luni)—prenumele.
§
Azi—plânsul, mâna cu cheia, intenţia de a ne fotografia, mersul în gãrzi împreunã, distribuirea împreunã în vreun alt modul.